Intr-un material publicat joi de Financial Times, reprezentantii principalelor organizatii patronale din Marea Britanie exprima pozitia ca fluxul de muncitori din cele doua state din Europa de Est ar mai trebui amanat o vreme, pana cand economia britanica va fi asimilat lucratorii veniti din cele mai noi zece state membre ale Uniunii Europene.

Dupa cum se arata intr-un material de pe EurActiv, daca pana nu demult patronatele declarau ca migratia fortei de munca din noile membre este folositoare activitatilor economice britanice, compensand lipsa muncitorilor autohtoni si reducand presiunile de marire a salariilor, atitudinea angajatorilor s-a mai schimbat in ultima vreme.

Cifrele oficiale ale Camerei Comertului din Marea Britanie indica un numar de 392.000 de aplicatii pentru locuri de munca de la est europeni dupa cel mai nou val de extindere UE din mai 2004. Numerele reale de muncitori straini veniti in Marea Britanie sunt si mai mari, estimeaza Camera Comertului, si desi acestia au fost de mare folos economiei, inca nu se cunosc toate consecintele instalarii lor in Marea Britanie.

Susan Anderson, director de politici de resurse umane la CBI, cea mai mare organizatie patronala din Marea Britanie, a explicat pentru Financial Times: "Exista argumente puternice pentru a lua o pauza inainte de a deschide piata de munca pentru lucratorii din noile state membre, timp in care sa invatam lectiile experientelor de pana acum. "Intr-un articol publicat luna trecuta in Financial Times, David Frost, directorul de la Camera de Comert Britanica descria un alt motiv foarte important pentru care afluxul de muncitori straini mai trebuie stavilit. Exista temerea ca noii migranti ar putea crea "probleme sociale grave", mai ales in zonele in care cetatenii britanici insisi au dificultati in gasirea unor locuri de munca.

Citeste si:

Frost a declarat: "Nu vom putea avea coeziune sociala daca avem numere tot mai mari de straini angajati, dar in acelasi timp populatia locala nu va fi in stare sa gaseasca locuri de munca. "O alta problema mentionata de reprezentantii patronatelor este ca lucratorii din Europa de Est devin din ce in ce mai pretentiosi cu locurile de munca pe care le accepta, ei fiind tot mai putin dispusi sa preia muncile "de jos," cum ar fi culesul fructelor si legumelor. Totusi, singurii angajatori britanici care sustin deschiderea imediata a pietei de munca pentru romani si britanici sunt cei din agricultura si industria alimentara, care au mare nevoie de forta de munca.

Interventia patronatelor are loc pe fondul unei dezbateri mai mari care a avut loc saptamana aceasta in Marea Britanie, privitor la deschiderea pietei de munca pentru romani si bulgari. Majoritatea statelor membre UE nu isi vor deschide imediat pietele de munca pentru noii cetateni UE, desi teoretic acestia ar trebui sa aiba libertate completa de miscare si angajare odata cu aderarea. In practica insa, unele intarzieri la aplicarea acestor norme au fost acceptate, date fiind mai ales temerile ca statele instarite europene ar putea fi invadate de migranti din est.

Marea Britanie era una dintre putinele tari dispuse sa isi deschida imediat frontierele pentru noii membri, din cauza nevoii de forta de munca din economia sa. Atitudinea britanicilor s-a mai schimbat in ultima vreme, mai ales dupa primirea muncitorilor din cei mai proaspeti 10 membri UE. Societatea britanica ramane divizata in aceasta dezbatere, iar clivajul este ilustrat de conflictul din interiorul Cabinetului britanic: daca ministrul de Interne John Reid si cel al Muncii si Pensiilor John Hutton se opun deschiderii, ministrul de Externe Margaret Beckett si cel al Integrarii Europene Geoff Hoon sustin masura.