Initial se parea ca numarul participantilor la initiativa promovata de Massimo D’Alema, ministrul de externe al Italiei, va fi destul de redus.

Amploarea conflictului, costul lui in vieti umane, enormele pierderi materiale suferite prevalent de populatia civila nu doar din Liban sau capitala sa, ci si din localitatile din nordul Israelului au starnit ingrijorare in mai toate acele state invecinate zonei de conflict. Guvernele unora dintre ele se tem de o destabilizare cu urmari catastrofale a zonei in cazul in care nu se intervine pentru stingerea incendiului provocat de atacurile Hezbollah si de reactia israeliana care in ultimele zile a luat forma unei interpretari extensive a legii talionului rezumabila in formula "dinte pentru dinte". Motiv pentru care, cel putin la Beirut exista riscul ca unele cartiere, in principal acelea locuite de siiti, sa se tranforme in ruine, sa revina la starea de mizerie si distrugere din 1982.

Egiptul si Arabia Saudita sunt ca atare reprezentate la Roma de ministrii de externe ai propriilor guverne. Dintre tarile de religie musulmana mai sunt reprezentate Turcia, proaspat candidat pentru intrarea in U.E., si Libia, reintrata recent pe arena relatiilor internationale prin flexibilizarea raporturilor regimului colonelului Ghaddafi cu tarile Occidentului industrializat si in primul rand cu Statele Unite. Protagonist al intalnirii va fi, desigur, secretarul de stat al S.U.A., Condoleezza Rice. Prinse cu rezolvarea problemelor derivate, dupa 11 septembrie 2001, din atacarea si pacificarea Afganistanului si ulterior din atacarea si ocuparea Irak-ului, S.U.A. si-au neglijat rolul - asumat de toti presedintii recenti, pana la sfarsitul mandatului presedintelui Clinton - de protagonist al politicii din Orientul Apropiat si de gestionare a dificilelor raporturi ale Israelului cu nelinistitii sai vecini. Efectele neglijarii scenei din Orientul Mijlociu se vad acum cu ochiul liber...

Mai participa (in ordine alfabetica), Canada, Franta, Germania, Iordania, Italia, Liban, Marea Britanie, Rusia, Spania. Dintre organizatiile internationale sunt reprezentate O.N.U. si Banca Mondiala (participa chiar Paul Wolfowitz, persoana de incredere a lui G. W. Bush). Uniunea Europeana participa cu trei prestigiosi reprezentanti, fiecare in virtutea competentelor specifice: Javier Solana, in calitatea sa de inalt reprezentant pentru politica externa; Benita Ferrero-Waldner, in calitatea sa de comisar pentru relatiile externe, si finlandezul Herkii Tuomjoia, ca exponent al presedintiei actuale a U.E. Pe masa se va afla probabil, pentru a fi dezbatut, un document polizat intre principalii exponenti ai diplomatiei Statelor Unite si Italiei, care de altfel s-au si intalnit, pentru a pune la punct amanuntele, inainte de reuniunea comuna.

"Ma astept ca rezultatul intalnirii de la Roma sa constea in incetarea ostilitatilor si a focului", declarase luni 24 iulie secretarul general al O.N.U., Kofi Annan. Excesul de optimism in asemenea situatii nu este foarte recomandabil, mai ales dupa declaratiile facute presei din Italia chiar ieri de dna Tzipi Livni, ministrul de externe al Israelului. "De la Conferinta de la Roma ne asteptam - a spus - la un plan economic pentru Liban, la un pachet de ajutoare si la un semnal ca situatia este schimbata, ca lumea nu va mai accepta un guvern libanez slab, santajat de o organizatie Hezbollah inarmata cu rachete". Dna Livni a remarcat, pe buna dreptate, ca dupa emiterea rezolutiei 1559 a O.N.U., in teritoriul libanez au fost dezarmate 30 formatiuni para-militare si doar Hezbollah a continuat a se inarma pana la suprasaturatie. "Nu suntem ostili guvernului de la Beirut - a mai mentionat dna Livni - insa Hezbollah ne bombardeaza de luni intregi din teritoriul libanez. Trebuie sa reactionam. Cu Hezbollah mai putin feroce dupa raidurile noastre, premierul libanez Siniora va putea sa reia conrolul guvernarii tarii".

Citeste si:

Cheia succesului instalarii unei forte de interpunere si control in sudul Libanului, in zonele de unde Israelul este bombardat, depinde insa in mare masura de guvernele de la Damasc si Teheran: pana acum ei sunt "invitatii de piatra" - adica marii absenti - la conferinta pentru dezamorsarea unei crize care risca sa arunce in aer intregul Orient Mijlociu. Fara un program de masuri precise si un calendar de punere in practica a acestora, conferinta de la Roma risca sa se transforme intr-o intalnire cu luari la cuvant. Stie bine acest lucru Massimo D’Alema, care chiar cu cateva zile in urma a fost definit de fostul presedinte al Republicii, Francesco Cossiga, "un fel de Chamberlain italic". D’Alema va face probabil tot posibilul pentru ca trimiterea la tristul rol al lui Chamberlain in tentativele de "imblanzire" a Germaniei in preziua celui de al doilea razboi mondial sa nu i se lipeasca de scaunul de la Farnesina ca o eticheta. Este probabil ca mesajul ce se va lansa de la Roma sa fie un mesaj unitar.

La fel de probabil este sa se decida punerea pe picioare a unei forte de interpunere despre care nu se stie inca in ce mod ar putea fi gestionata: o solutie ar fi ca ea sa se afle direct in subordonarea O.N.U. ("castile albastre"); alta solutie ar fi crearea unei forte multinationale sub egida Natiunilor Unite. In acest caz, tarile din U.E. ar trebui sa aiba un rol de prim plan.

Pesimistii sustin ca in Orientul Apropiat razboiul nu este o patologie si ca "pacea ar fi patologica". Din categoria acestor vizionari face parte Vittorio Messori, intelectual de imensa cultura, unul dintre cei mai importanti comentatori ai fenomenului religios si ai conflictelor provocate de intoleranta. "Pentru Islam - a scris recent - Israelul este un cancer de extirpat. Ma fac sa rad analistii care propun cooperare economica si reciprocitate. Toate aceste discursuri despre hotare, impartiri teritoriale etc., etc. sunt orbiri ale persoanelor care nu cunosc perspectiva religioasa a islamicilor". Cand si cum se va sfarsi starea de conflictualitate permanenta intre arabi si evrei? "Pentru ebraism - spune Messori - pamantul si sangele sunt acelasi lucru. Pentru evrei, pamantul lor este acela si nu altul. Pentru aceasta au refuzat, in decursul istoriei, propuneri de a se aseza in alte teritorii, mai mari si mai bogate (...)

Considerand faptul ca nici unul nu poate ceda, la un moment dat va deveni zdrobitoare diferenta numerica: un miliard de musulmani contra cinci milioane de evrei. Si Israel, cand va fi cu spatele la mare va fi constrans sa foloseasca bomba atomica" (cfr. "Il Foglio", pag. 1, nr. din 24 iulie 2006).

Scenariul imaginat de Messori este catastrofal. Sa speram ca de la conferinta de la Roma vor veni mesaje incurajatoare si - eventual - ceva mai linistitoare. Pentru toata lumea, nu doar pentru israelieni, libanezi si palestinieni.