"Avem nevoie de o ‘’Europa a rezultatelor", care sa creeze mai multe valori", a declarat premierul finlandez in decursul acestei saptamani. Helsinki doreste sa "deschida pentru public" intalnirile ministeriale si sa le transmita pe Internet, aspect asupra caruia cele 25 de tari membre ale UE au cazut de acord in luna iunie. "Acest gest nu presupune ca noi sa fi renuntat la confidentialitatea tuturor lucrarilor Consiliului European. Nu vom face public absolut totul", a adaugat Matti Vanhanen.

Dupa un an de la respingerea proiectului Tratatului constitutional de catre Franta si Olanda, presedintia finlandeza a UE va demara consultarile dintre partenerii europeni referitoare la procesul de reformare institutionala a Uniunii Europene. Cele 25 de tari au la dispozitie putin mai mult de doi ani pentru a-si reforma institutiile si pentru a adopta un text constitutional sub o forma sau alta. Presedintia franceza a UE, care va incepe in cel de-al doilea semestru al anului 2008, va avea sarcina de a finaliza acest proces.

"Nu avem posibilitatea de a ajunge la concluzii noi inainte de alegerile din Franta si Olanda", a estimat Vanhanen. Alegeri legislative ar trebui sa se desfasoare si in Olanda in aceasta toamna, iar francezii se vor prezenta la vot in primavara viitoare pentru a-si alege un nou presedinte. In ceea ce priveste extinderea UE, in afara de negocierile cu Turcia, Romania, Bulgaria si alte tari balcanice, Helsinki va incerca sa obtina un consens referitor la notiunea de "capacitate de absorbtie" a UE in timpul summit-ului din luna decembrie. Finlanda va prezida pana la 31 decembrie 3.300 de reuniuni.

Tara nordica, cu 5,2 milioane de locuitori, a aderat la UE in anul 1995, in acelasi timp cu Austria. Ea si-a asumat primul mandat la presedintia Uniunii in al doilea semestru al anului 1999. Germania ii va succeda la presedintia UE de la 1 ianuarie 2007, fiind apoi urmata de Portugalia, Slovenia si Franta.