Zhizhen Dai a cunoscut toate supliciile regimului comunist. Ea isi relateaza calvarul pentru „Cotidianul“.

Dupa ce si-a vazut majoritatea familiei decimata de persecutiile pe care regimul chinez le indrepta contra practicantilor Falun Gong, Zhizhen Dai, inarmata cu cetatenia australiana, a devenit portavocea mondiala a acestei miscari batute de soarta.

Nu secta, ci scoala antica

Zhizhen elucideaza statutul Falun Gong: "Nu este o religie, nu are lacasuri de cult si nu exista venerari de persoane. Este un stil de viata. Fiind una dintre scolile antice, a fost secreta si a fost facuta cunoscuta in 1992". La inceputul anilor ’90, o treime dintre membrii Partidului Comunist Chinez (PCC) erau practicanti Falun Gong, la doar doi ani dupa ce initiatorul miscarii, Li Hongzhi, isi incepuse prelegerile publice. Opozitia impotriva acestui curent ideatic era condusa de Luo Gan, secretar general al Consiliului de Stat, oficial care a incercat sa implice organizatia in mai multe anchete si, nereusind, a optat pentru inscenare.

Ca atare, in 1994, o scrisoare semnata de peste 100 de practicanti Falun Gong il acuza pe mentorul Li de imbogatire prin metode necurate, plus evaziune fiscala. Pe baza acestui document, Ministerul Securitatii Publice planuia sa scoata miscarea in afara legii, dar practicantii au reusit sa contracareze masura. Un an mai tirziu, autoritatile au dat tonul unei campanii media impotriva practicantilor Falun Gong, urmate de interzicerea cartilor scrise de Li. Apoi secretarul Luo Gan a inceput o noua ancheta, al carei focus il constituiau "activitatile religioase ilegale ale miscarii Falun Gong", dar a trebuit sa renunte din lipsa de dovezi.

Inscenare de progres

In 25 aprilie 1999, peste 10.000 de practicanti s-au adunat in Beijing, manifestind pentru eliberarea colegilor lor si pentru ridicarea interdictiei privitoare la cartile Falun Gong. Protestatarii s-au intilnit cu premierul Zhu Rongji, care le-a garantat punerea in libertate a celor arestati si sistarea persecutiilor. Intrevederea a atras atentie internationala, fiind perceputa ca un semn al progresului Chinei catre o societate civila. Biroul 6-10, organizatie politieneasca al carei unic scop era sa rezolve problema Falun Gong, a fost insa pus pe picioare in acelasi an, la initiativa lui Jiang Zemin, secretarul general al PCC.

Statisticile comandate de el au demonstrat ca cei peste 70 de milioane de practicanti depaseau numarul membrilor partidului comunist. Sub egida secretarului, campania media contra Falun Gong a reinceput, autoritatile le-au ars cartile in public si seria de arestari a fost reluata. Ceea ce a determinat milioane de practicanti sa vina la Beijing pentru a demonstra caracterul pasnic al miscarii, chiar in contextul in care politia i-a tratat agresiv. Au urmat numeroase manifestatii, chiar in piata Tiananmen.

Oficialii au raspuns cu un ordin aplicabil la nivel national: "Sa le distrugem reputatia, sa ii falimentam si sa ii exterminam". Astfel, in acelasi an, raportul Amnesty International estima ca numarul celor inchisi a ajuns la 450 de persoane, peste 600 fiind internate abuziv pe motiv de tulburari psihice grave, 2.000 de persoane au fost trimise in lagare, iar peste 1.600 torturate pina la moarte.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.