Zgomotul Stampilelor aplicate pe buletinele de vot in Irak a fost acoperit ieri, inca de la primele ore ale procesului electoral, de sunetul exploziilor, de linistea mortii si de gemetele ranitilor. Entuziasmul electoral al majoritatii alegatorilor irakieni nu a putut fi insa infrint de teroare: primele statistici ale Comisiei Electorale aratau dupa inchiderea urnelor ca, desi dezechilibrata ca reprezentare confesionala, prezenta la vot a depasit orice asteptari, ajungind la circa 60%.

In ciuda acestei proportii, legitimitatea scrutinului raminea ieri dupa-amiaza sub semnul intrebarii, pentru ca multi membri ai minoritatii sunnite, care reprezinta 20% din populatia Irakului, au ales sa asculte apelurile la boicotarea alegerilor organizate sub ocupatie americana.

O numaratoare proviziorie: 10 atentate, 25 de morti

Desi armata SUA, trupele coalitiei si noile forte irakiene au blocat practic intregul Irak, cel putin 25 de oameni au murit in ziua primelor alegeri democratice de dupa caderea lui Saddam. Pina la inchiderea editiei, zece atacuri zguduisera intreaga tara si fusesera revendicate deja de militantii antiamericani aflati sub comanda lui Abu Musab al-Zarkawi, teroristul iordanian investit recent comandant al celulei al-Qaeda din Irak. Cele mai multe atentate au vizat centrele de vot din Bagdad, insa atentate sinucigase, simple explozii sau atacuri armate s-au intregistrat si la Mosul, in nord, la Basra, in sud, sau la Baquba, in centru, la nord de capitala.

Seria de atrocitati din ziua alegerilor a fost precedata simbata de un atac cu rachete asupra Ambasadei americane din Bagdad, in care doi civili americani si-au pierdut viata si alti 5 oameni au fost raniti.

Citeste si:

Siitii si kurzii nu s-au speriat de bombe

In ciuda atacurilor in lant, care au vizat exclusiv procesul electoral si pe inaltii demnitari implicati direct in acesta - ministrul interimar al Justitiei a scapat dintr-o tentativa de asasinat -, un numar impresionant de irakieni au venit la urne, formind inca de dimineata cozi imense in fata sectiilor de votare.

Entuziastii, veniti cu mine festive sa-i aleaga pe cei 275 de deputati care vor elabora Constitutia si, implicit, viitorul Irakului, au votat insa calauziti, intr-o majoritate covirsitoare, fie de credinta in Ali, cel de-al patrulea Calif (656-661 d. Chr.), varul si ginerele Profetului Mohamed, fie de dorinta de independenta fata de Irak. Cele doua grupuri sociale - musulmanii siiti (60% din populatia Irakului) si etnicii kurzi din nord - au venit la vot in proportie de peste 90%, o prezenta ce aminteste de pseudoalegerile organizate de fostul dictator. Duminica, in locul partidului unic, ei au ales dintr-o lista lunga de formatiuni, care promit sa le ofere reprezentarea pe care regimul de sorgine sunnita al lui Saddam le-a refuzat-o.

De cealalta parte, cei 20% dintre irakieni care sint adepti ai ritului sunnit au privit cu suspiciune scrutinul, raspunzind apelurilor la boicot electoral ale liderilor religiosi. In unele localitati situate in asa-numitul Triunghi al Mortii - zona din jurul Bagdadului dominata de sunniti -, putine centre de vot si-au deschis portile. La Tikrit, orasul natal al lui Saddam Hussein, sectiile de vot au ramas pustii.