Dupa 85 de ani, Irakul isi alege pentru prima data liderii in mod democratic, dar sub asediul insurgentilor si sub ocupatie straina. Rezultatele acestui vot pot destabiliza insa si mai mult tara si intreaga regiune.

Aproape 15 milioane de irakieni urmeaza sa voteze duminica in primele alegeri democratice de la crearea tarii in 1920, intr-o atmosfera politica tensionata de divizarile etnice si religioase si sub amenintarea atacurilor teroristilor si ale militantilor antiamericani. La aproape 20 de luni de la caderea regimului Saddam Hussein, irakienii se pregatesc sa voteze intr-o tara sub asediu terorist, cu granitele inchise, in care 150.000 de soldati straini si noile forte de ordine irakiene nu reusesc sa asigure securitatea.

Votul menit sa aduca la putere lideri legitimi si sa deschida drumul spre democratia reprezentativa produce ingrijorare laWashington, in lume si mai ales in tarile Orientului Mijlociu.

100 de grupuri, aliante si partide

In timp ce in Irak autoritatile interimare faceau vineri ultimele pregatiri electorale si de securitate, irakienii din diaspora incepusera deja sa-si exprime optiunile in 14 tari din intreaga lume. 280.000 de expatriati din cei circa un milion raspinditi pe Glob erau asteptati la urne in Australia, Marea Britanie, Canada, Danemarca, Franta, Germania, Iran, Olanda, Suedia, Siria, Turcia, Emiratele Arabe, SUA si Iordania.

Citeste si:

Oamenii obisnuiti pina nu demult sa voteze in proportie de 99% Partidul Baas al lui Saddam aleg pina duminica din listele prezentate de circa 100 de partide sau candidati independenti si de cele noua mari aliante politice create pe baza diferentelor etnice sau confesionale ale eterogenei societati irakiene. Vor fi alesi 275 de membri ai unei Adunari Nationale proviziorii, deputatii din 18 adunari regionale si 111 legislatori ai Parlamentului autonom al minoritatii kurde din nordul tarii.

De departe, cea mai mare miza o are scrutinul general. Chiar daca Adunarea Nationala isi va inceta existenta pina la sfirsitul lui 2005, cei 275 de alesi vor pune bazele democratiei irakiene, alegind liderii ce vor inlocui autoritatile numite de ocupatia americana. Ei vor desemna presedintele si cei doi vicepresedinti ai tarii, vor confirma in functie premierul si guvernul propus de acestia si, pina la 15 august, vor trebui sa redacteze Constitutia permanenta a Irakului. Dupa aprobarea legii fundamentale prin referendum, Guvernul va avea obligatia sa organizeze noi alegeri, care, pina la 31 decembrie 2005, sa produca un Executiv ales democratic, in litera noii Constitutii.

Sunnitii boicoteaza, siitii jubileaza

Planificatul drum catre democratie al Irakului nu este insa lipsit de capcane, dileme si pericole, in mare parte, generate de amestecul etnic si amalgamul religios, dominat de cele doua rituri ale Islamului. Votul corect, inexistent in timpul regimului sunnit al lui Hussein, dar si boicotul electoral anuntat de formatiunile sunnite, vor aduce pentru prima data la putere reprezentantii majoritatii siite din Irak care alcatuieste 60% din populatie. Realitatea electorala dictata de demografie nu va fi insa usor de acceptat de cei 20% dintre irakieni adepti ai celuilalt rit, a caror alienare poate genera noi violente. Mai mult, venirea la putere a siitilor va pune in dificultate alte state cu regimuri sunnite din regiune, ca Arabia Saudita sau Pakistan, si va intari influenta teocratiei siite din Iran.