Vizita in Crimeea a presedintelui rus Vladimir Putin, cu numai o saptamana inaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Ucraina, a starnit controverse. Si totusi de ce s-a dus din nou presedintele rus Vladimir Putin in Ucraina? Aceasta este intrebarea care a dominat editiile de sambata ale ziarelor moscovite, citate de agentia "Rusia la zi". Pretextul cu semnarea acordului pentru trecerea bacului nu a convins pe nimeni. Sau, cum afirma un editorialist, "bacul uneste malurile, dar cand trebuie, serveste si ca un bun «paravan». De fapt, bacul circula prin Stramtoarea Kerci din timpuri imemoriale. Dar alegerile pentru desemnarea presedintelui Ucrainei sunt acum…"

Nu numai simplu PR electoral

"Toata lumea intelege perfect care anume «bac» a constituit motivul sosirii lui Putin in Crimeea. Crimeea este parte a Ucrainei, iar faptul ca Putin vine aici pentru a doua oara intr-o scurta perioada de timp constituie un semnal. Inaltele oficialitati ruse pot sa afirme ca Rusia nu sustine pe nimeni intr-o maniera concreta", se arata in cotidianul "Moskovski Komsomolet". "De ce comunica atat de activ cei doi presedinti este clar tuturor. Rusiei nu ii este indiferent cine va deveni lider al republicii vecine. Si acest parti-pris a fost foarte evident in ultima vreme, inclusiv la Putin. Nu este vorba despre o simpla actiune de PR electoral. Se poarta negocieri. Iar subiectul lor principal este, evident, alegerile", sustine publicatia amintita.

Garantii si asul din maneca

Unii experti inclina sa creada ca se pune problema garantiilor pe care le va da Putin lui Kucima si Ianukovici in cazul infrangerii celui din urma. In ultimele zile, la Moscova, au inceput sa circule zvonuri ca lui Ianukovici i s-ar fi promis un post de conducere intr-o importanta structura de stat. Iar daca zvonurile sunt adevarate, ar inseamna ca Moscova refuza sa participe la lupta pentru fotoliul de presedinte al Ucrainei, ceea ce este putin probabil. "Mai probabil este ca s-a discutat problema garantiilor oferite de ucraineni partenerilor rusi in cazul victoriei lui Ianukovici. Daca asa stau lucrurile, are Putin un as ascuns in maneca, inca necunoscut, pe care poate sa il scoata in ultimul moment si sa transeze lupta in favoarea Rusiei?".

O natiune divizata

Ucraina este divizata astazi in Est si Vest si este evident ca, in viitor, va fi foarte dificil de sustinut ideea crearii unei natiuni ucrainene-monolit. Multe zeci de mii, daca nu chiar milioane de locuitori ai Ucrainei de Vest, agricola, plecati in toata lumea in cautarea «rublei grele», au fost orbiti de stralucirea vietii occidentale.

In acelasi timp, minerii si metalurgistii, chimistii si constructorii de nave din zonele dezvoltate economic inteleg foarte bine ca, fara refacerea vechilor legaturi, Ucraina nu se va putea tine pe picioarele sale. Unirea acestor doua parti ale Ucrainei, destul de diferite ca mentalitate si pozitie economica, va fi un proces de lunga durata si foarte minutios.

Crimeea, o alegere simbolica

Politologii ofera o explicatie mult mai clara de ce a fost ales tocmai acest loc pentru intalnirea celor doi presedinti. Crimeea este cuprinsa de febra. Putin vine aici pentru a doua oara, pentru a examina inca o data, impreuna cu presedintele Kucima, intre patru ochi, sansele de victorie ale lui Viktor Ianukovici in al doilea tur.

Situatia acestuia din urma nu este prea simpla. Partidul Comunist a refuzat sa il sustina. Socialistii lui Moroz, impreuna cu primarul Kievului si centristii din Rada Suprema il sustin pe Iuscenko. Ramane Crimeea. S-a vazut ca fiecare al treilea alegator de aici nu s-a prezentat la vot in primul tur.

Jumatate de milion de voturi sunt in joc. In marea lor majoritate etnici rusi si vorbitori de limba rusa. Iar aceasta zona poate juca un rol decisiv in soarta alegerilor.

Ce vrea Moscova de la Ucraina?

Democratia din Ucraina lasa de dorit, sustin politologii rusi. Campania electorala din aceasta tara nu are precedent in istoria moderna - nu numai deputati si artisti, dar insusi presedintele Rusiei a evoluat in calitate de sustinator al lui Ianukovici. "Dar interventia, discutabila si din punctul de vedere al dreptului international, este de neinteles in ceea ce priveste telurile propuse. De fapt, ce vrea Moscova de la Ucraina si de ce se teme? Ii este frica de faptul ca tarile limitrofe vor intra in Uniunea Europeana si Rusia va trebui sa ii concureze pe europeni? Sau cineva de la Kremlin spera in crearea aliantei ruso-ucrainene – ca o contrapondere la NATO? Dar poate acel «cineva» sa garanteze ca Ucraina, respinsa de Occident, se va arunca in-tr-o uniune cu Moscova?", se intreaba presa liberala de la Moscova.

Daca Ianukovici castiga si decide sa se indrepte spre Moscova, inghetand relatiile cu «cealalta lume», Ucraina se va transforma intr-un stat analog Belarusului lui Lukasenko, economia va incepe sa «gafaie», si, atunci, pe ordinea de zi se va inscrie revolutia. Care, tinand cont de caracterul profund nationalist al ucrainenilor, este putin probabil sa fie «de catifea».

Kucima: democratia in Ucraina exista

Presedintele ucrainean in exercitiu, Leonid Kucima, a apreciat ca rezultatul obtinut in primul tur al alegerilor prezidentiale de candidatul opozitiei, Viktor Iuscenko, dovedeste existenta democratiei in Ucraina.

"In pofida numeroaselor temeri, primul tur de scrutin a demonstrat ca, in Ucraina, exista concurenta in plan politic, exista democratie si posibilitatea de a alege intre diferiti candidati", a declarat Kucima.

Viktor Iuscenko, care a reprezentat opozitia la alegerile prezidentiale, a castigat primul tur de scrutin, obtinand 39,87 la suta din voturi, in timp ce rivalul sau, premierul Viktor Ianukovici, sustinut de Moscova, a fost votat de 39,32 la suta din alegatori. Alegerile din Ucraina au fost considerate nedemocratice de OSCE, mai ales din cauza fraudelor electorale si a presiunilor exercitate de autoritati asupra anumitor alegatori.