Discutiile privind extinderea UE s-au mutat acum pe tarile fostei Iugoslavii si pe principiul "capacitatii de absorbtie" a Uniunii, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei. Parlamentul European a adoptat ieri rezolutia cu privire la extindere redactata de Elmar Brok, presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe. Parlamentul ii cere acesteia ca pina la sfirsitul anului sa prezinte un raport in care sa stabileasca principiile ce definesc capacitatea de absorbtie a UE si "natura UE, inclusiv granitele sale geografice".

"Dupa ezitarile ministrilor UE de a formula clar perspectiva aderarii pentru statele balcanice, in locul variantei mai vagi propuse de francezi, "perspectiva europeana", comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, transmite un mesaj dur: "Daca am fi nesiguri in ceea ce priveste perspectiva europeana a Balcanilor de Vest, influenta noastra benefica ar fi serios erodata, tocmai cind regiunea intra in perioada dificila a negocierilor pentru statutul Kosovo". Comisarul a avertizat in plenul Parlamentului European ca "ar fi extrem de iresponsabil sa intrerupi un proces valoros care ajuta la formarea unor parteneri stabili si eficienti in cele mai instabile parti ale Europei".

Doris Pack, presedintele Delegatiei parlamentare pentru Europa de Sud-Est, a intarit acest mesaj: "Ajunge o privire pe harta pentru a vedea ca regiunea asta este in centrul Europei. Stabilitatea ei este stabilitatea noastra. Din acest motiv nu trebuie sa abandonam tarile Europei de Sud-Est".

Scepticism franco-austriac

Europarlamentarii francezi si austrieci au avut cea mai sceptica atitudine cu privire la noile valuri de aderare: "E ca si cum am spune ca orice nu e retrograd e un progres", considera eurosocialistul austriac Hannes Swoboda, care crede ca aderarea statelor balcanice "se muta intr-un viitor tot mai indepartat". El a avertizat insa ca "puterea de absorbtie nu poate fi folosita impotriva dorintelor de aderare a statelor". Margie Sudre, europarlamentar francez afiliat la popularii europeni, a transmis mesajul guvernului de la Paris: "Drumul aderarii este lung si plin de obstacole". Ea a amintit ca dupa aderarea Romaniei, Bulgariei si Croatiei, Franta va organiza cite un referendum la fiecare extindere a UE.

Treapta intermediara pentru Moldova

Europarlamentarii au aprobat propunerea lui Brok ca UE sa propuna o relatie multilaterala mai strinsa cu toate statele europene care acum nu au o "perspectiva de stat membru" recunoscuta, printre care si Republica Moldova. Acest cadru multilateral ar fi un pas intermediar spre deplina aderare, se arata in textul adoptat.

Parlamentul sprijina decizia Comisiei de a impune cerinte clare pentru fiecare faza de negocieri cu statele asociate si de a se suspenda in situatia in care aceste conditii nu sint indeplinite. Raportul aminteste statelor candidate si potential candidate ca nu trebuie doar sa adopte legi care sa fie in concordanta cu conditiile de aderare, ci sa le si aplice si sa le consolideze cu rigurozitate.

Brok cere "rezultate palpabile" in lupta anticoruptie

Presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European si-a indulcit tonul fata de Romania. Intr-un interviu acordat "Cotidianului", el avertizeaza insa Parlamentul sa sprijine initiativele guvernului si dupa aderarea din 2007.

Cum apreciati evolutia Romaniei de la ultimul raport al Comisiei Europene?

Guvernul roman s-a angajat la un program ambitios. Este inca prea devreme pentru a evalua transpunerea in practica a acestui program. Insa e bine ca Guvernul cunoaste exact ariile-problema si ca doreste sa le rezolve. O evaluare definitiva nu vom putea insa face decit impreuna cu Comisia in aprilie si mai.

Citeste si:

Care ar fi obstacolele pentru aderarea la timp?

Cele mai importante obstacole rezida in aplicarea programului de reforme. In aceasta privinta, Parlamentul trebuie sa sprijine si sa indemne Guvernul, iar asta si dupa 2007. Mai ales in lupta anticoruptie trebuie sa existe rapid rezultate palpabile, pentru ca UE si cetatenii romani sa poata avea incredere ca in Romania statul de drept este functional.

Vorbiti despre "rezultate palpabile", exista deja puneri sub acuzare la nivel inalt, Adrian Nastase si-a dat demisia de la sefia Camerei Deputatilor.

Chiar daca aceasta este o prima masura de curatenie, nu e vorba despre demisii politice, ci despre urmarirea juridica a coruptiei. Aici trebuie ca fiecare caz, indiferent de rangul persoanei, sa fie atent analizat si solutionat.

Cum apreciati actiunile Parlamentului, care s-a opus legii DNA si cererii de perchezitie la Adrian Nastase?

Respingerea temporara a legii anticoruptie a fost un pas inapoi. Modernizarea acestei legi era totusi parte din intelegerea cu UE si este foarte importanta pentru tara si pentru statutul de membru UE.

De ce are PPE-ul o atitudine reticenta fata de extindere, inclusiv fata de Romania?

PPE este pentru aderarea Romaniei, dar doreste, ca intregul Parlament European, ca Romania si Bulgaria sa aplice reglementarile stabilite. Sintem impotriva unor extinderi care sa lezeze criteriile de la Copenhaga. Iar aici conteaza si criteriul capacitatii de absorbtie a UE, pe care va trebui sa-l luam mai puternic in considerare inainte sa stabilim noi valuri de aderare, deci dupa Romania si Bulgaria. Altminteri, Uniunea se va dezmembra, lucru ce nu poate fi telul nimanui. De altfel, in ultima vreme se inmultesc vocile care ne sprijina in acest sens, inclusiv din tabara social-democrata.

Are Republica Moldova o perspectiva europeana?

Republica Moldova are nevoie de o perspectiva, care sa o lege cit mai strins de UE. Pentru a oferi aceasta perspectiva, in ciuda capacitatii reduse de asimilare a UE, am propus in raportul meu crearea unei trepte intermediare, de exemplu in sensul unei Spatiu Economic European largit (EEA+). Altminteri, pe termen scurt, UE n-ar putea oferi acestei tari, precum si altora, o perspectiva europeana. Dar acest EEA+ este gindit tocmai sa nu inchida usile.

Si citi ani va dura aceasta treapta intermediara? Va trece Moldova din politica de vecinatate a UE in cea de extindere?

Cum a fost si in cazul Spatiului Economic European, durata poate fi foarte diferita, daca ne gindim la Suedia, Finlanda si Austria, sau la Norvegia, care nu doreste nici azi sa adere la UE. In orice caz, dincolo de politica de vecinatate, trebuie sa cream o oferta suplimentara statelor europene, care sa fie valabila si pentru Moldova.