Est-europenii sapa groapa Constitutiei UE

Austria a inclus relansarea dezbaterilor privind viitoarea Constitutie UE printre prioritatile mandatului sau la presedintia Uniunii, din prima jumatate a lui 2006. Primele initiative in acest sens apartin insa, potrivit presei vest-europene din ultima saptamana, nu Austriei, ci Frantei si Germaniei. Iar obstacolele nu sunt cele politice invocate anul trecut de olandezi si francezi, cand acestia au respins proiectul de lege fundamentala a UE, ci ale est-europenilor ingrijorati de ultimele miscari din economia spatiului comunitar.

La inceputul saptamanii trecute, publicatia germana "Der Spiegel" facea valva cu o serie de dezvaluiri potrivit carora Angela Merkel, sefa Cancelariei de la Berlin, si presedintele francez Jacques Chirac ar purta discutii confidentiale vizand supunerea proiectului de Constitutie europeana unor noi referendumuri in Franta si Olanda. Manevrele ar fi unele politice, initiate de conservatorii francezi, germani si din Parlamentul de la Strasbourg.

Asemenea discutii ar veni in intampinarea faptului ca Austria, tara care detine in prezent presedintia UE, a inclus pe lista prioritatilor sale relansarea procesului de adoptare a legii fundamentale comunitare, suspendat in urma plebiscitelor esuate anul trecut, din Franta si Olanda.

Dezvaluirile "Der Spiegel" privind manevrele pe care Dreapta de la Berlin si Paris le-ar intreprinde pentru a readuce acest proces pe linia de plutire survin insa intr-un moment in care mai multe state central si est-europene isi intensifica retorica impotriva implicatiilor economice ale Constitutiei UE, in forma sa actuala. Si aceasta chit ca respectivele state se exprimasera deja, prin vot sau prin declaratii politice, in favoarea proiectului in cauza.

Referendumuri restranse

Intentia franco-germana, potrivit "Der Spiegel", ar fi ca acest proiect sa fie supus unor noi referendumuri in Franta si Olanda, dar intr-o alta forma. Mai precis, proiectul de tratat constitutional ar urma, intr-o prima faza, sa fie supus votului intr-o forma restransa, referitoare la aspecte politice generale, precum competentele UE si drepturile fundamentale ale cetatenilor Uniunii.

Ultima parte a textului insa, cea referitoare la detaliile modului de functionare si ale politicilor administrative si economice ale UE, ar urma sa fie ratificata de Parlamentele Olandei si Frantei. Dar asta nu inainte de prima parte a anului viitor, cand presedintia Uniunii va fi detinuta de Germania. Altfel spus, mult dupa termenul dorit de Austria, al carei ministru de externe, Ursula Plassnik, citata de presa europeana, sustinea la inceputul acestei luni ca in dezbatere sa intre si tarile candidate Romania si Bulgaria.

Slovacii se tem de armonizarea fiscala

Daca Germania si Franta incearca astfel sa rezolve "esecurile" vest-europene de anul trecut, problemele de viitor risca sa apara din cu totul alta directie - statele central si est-europene. In ajunul dezvaluirilor "Der Spiegel", ministrul slovac de finante, Ivan Miklos, afirma ca, desi tara sa se numara printre cei 14 membri UE care au ratificat Tratatul constitutional, el personal isi reconsidera sprijinul pentru acesta. Motivul este ca, in opinia sa, modificarile institutionale incluse in proiectul de Constitutie ar spori semnificativ presiunea pentru armonizarea fiscala in Uniune, ceea ce ar contraveni interesului de crestere economica in Slovacia si bunei concurente la nivelul UE.

Ulterior, si Polonia si-a anuntat opozitia fata de o serie de propuneri potrivit carora unele prevederi ale proiectului ar putea fi puse in aplicare deja, urmand sa primeasca mai tarziu votul cetatenilor Uniunii. Intr-un interviu acordat "Frankurter Allgemeine Zeitung", presedintele polonez Lech Kaczynski s-a referit, mai precis, la ideea infiintarii rapide a postului de ministru de externe a UE, afirmand ca o asemenea masura ar fi prea pripita, in conditiile care, sustine el, Constitutia Europeana "a murit oricum".

Constitutia, in aceeasi oala cu energia

Aceasta ostilitate politica este insotita insa, in cazul liderului de la Varsovia, si de semne de nesupunere economica fata de ultimele propuneri ale Comisiei Europene. Kaczynski contesta ideea vehiculata in ultima vreme, ca un viitor pact de securitate energetica europeana sa urmeze frontierele OSCE. Mai degraba, spune el, un asemenea pact ar trebui sa tina departe Rusia si fostul spatiu sovietic si sa urmeze modelul NATO.

Comisia Europeana a prezentat, saptamana trecuta, planul de dezbatere privind modelul de urmat pentru securitatea energetica a UE. Modelul nu specifica termene clare pentru un acord intre statele membre, dar sprijina in mare parte "modelul OSCE" propus initial de Germania, in cadrul extins al "triunghiului Kyoto-Lisabona-Moscova" - referire la Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si la Agenda Lisabona pentru dezvoltarea economiei europene.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe