Spaniolii au iesit simbata pe strazile Madridului pentru a protesta fata de politica antiterorista a guvernului, considerata insuficient de ferma. Demonstratia, convocata de Asociatia Victimelor Terorismului, a adunat intre 110.000 de persoane (conform Ministerului de Interne) si 1.400.000 de persoane (conform autoritatilor Comunitatii Madrid). Protestatarii purtau pancarte prin care i se cerea demisia premierului socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero, acuzat de tradare in lupta cu gruparea terorista basca ETA.

Demonstratiile au fost declansate de disponibilitatea aratata de guvern pentru a deschide negocieri cu ETA, daca gruparea renunta la organizarea de atentate teroriste. Printre organizatorii demonstratiei s-a aflat si Partidul Popular Spaniol (PPE) de dreapta.

Negocieri cu ETA

Stiri despre iminenta anuntarii unui armistitiu de catre ETA au aparut saptamina trecuta din surse guvernamentale. Aceleasi surse din guvern anuntau ca armistitiul ar fi socotit un punct de plecare pentru un proces de pace intre guvern si gruparea terorista. Cu toate acestea, chiar saptamina trecuta au avut loc doua noi atentate puse la cale de ETA, soldate cu pagube materiale.

Gruparea este vinovata de uciderea a 800 de persoane in atentate desfasurate in cei 40 de ani de cind ETA lupta pentru o tara basca independenta. Guvernul socialist se mindreste cu faptul ca in ultimii trei ani nu a mai murit nimeni in atentate, soldate doar cu pagube. Asociatia Victimelor Terorismului considera ca "ETA nu poate fi premiata pentru ca nu a mai omorit pe nimeni in ultimele 1.000 de zile" - dupa cum spune presedintele Asociatiei, Francisco Jose Alcaraz.

Politica ironica

Citeste si:

Ironia demonstratiilor impotriva politicii antitero a lui Zapatero o constituie faptul ca el a ajuns la putere tocmai din cauza atentatului ucigas de la 11 martie 2004, organizat de al-Qaeda. Exploziile din trenurile locale din jurul Madridului, care s-au soldat cu 191 de victime, au avut loc cu trei zile inaintea alegerilor generale spaniole.

Opinia publica a vazut in aceste atentate un raspuns la trimiterea de trupe spaniole in razboiul din Irak, decizie luata de guvernul popular, in ciuda protestelor societatii spaniole. Sondajele de opinie organizate pina la atentatele de la 11 martie aratau ca PPE se afla in fruntea cursei electorale, urmind sa cistige un nou mandat de guvernare, sub conducerea liderului Mariano Rajoy. Atentatele teroriste au schimbat insa rezultatul alegerilor, aducind o victorie neasteptata PSOE.

Tradarea antitero

"In Spania, mult timp a existat un pact contra terorismului semnat de cele doua mari partide nationale (PP si PSOE - n.r.), prin care se spunea ETA ca nu li se va plati nici un pret politic, ca politica antiterorista nu urma sa se schimbe", a amintit liderul popular Mariano Rajoy. "Pactul antiterorist" la care se referea Rajoy, semnat la 8 decembrie 2000 de PP si PSOE fusese propus chiar de actualul premier socialist, Zapatero.

Cele doua partide se angajau sa nu foloseasca politicile antiteroriste drept arma electorala. Desi initiativa a apartinut socialistilor, in ianuarie 2004 cotidianul spaniol "ABC" a dezvaluit faptul ca liderul partidului Esquerra Republicana de Catalunya, afiliat la PSOE, se intilnise cu liderii ETA pentru negocieri. Pactul a fost rupt dupa atentatele de la 11 martie 2004, cind cele doua partide s-au acuzat reciproc ca au folosit actele teroriste in scop electoral. PP a acuzat PSOE ca a sprijinit ideea asocierii guvernului popular cu motivele declansarii atacului. La rindul sau, PSOE a acuzat guvernul PP ca ascunde care au fost cauzele atentatelor, continuind sa sustina in acele zile ca ETA ar fi pus la cale exploziile.