- S-a vorbit mult, in ultima vreme, despre noua strategie de politica externa anuntata de presedintele Basescu. In afara includerii Bucurestiului pe axa Washington-Londra, presedintele a mai enuntat prioritati care ar imprima o puternica orientare catre Est a diplomatiei romanesti. In acest context, cum vedeti relatiile cu Moscova?

- Faptul ca un nou presedinte - si inca unul cu un profil foarte puternic conturat - propune o noua strategie de politica externa n-ar trebui sa ne mire. Asta nu inseamna o schimbare a prioritatilor, ci o redistribuire a accentelor si o amplificare a unghiului de vedere. Romania anului 2005 nu poate face politica externa a anului 1995. Intre timp, totul s-a schimbat. Suntem cu totul altfel pozitionati fata de marile repere ale actiunii noastre externe: am devenit membri NATO, am incheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeana, iar orizontul aderarii propriu-zise e tot mai aproape. Ne mai desparte de tinta un decisiv sprint final. Prioritatile trebuie, insa, sa functioneze ca un stimulent, nu ca un blocaj, ca o saracire a spectrului de reflexe. Ideea ca trebuie sa lasam deoparte tot ce nu tine de prioritatea imediata ar duce, prin absurd, la concluzia ca, dupa ce aceasta prioritate va fi indeplinita, nu ne-ar mai ramane decat sa inchidem Ministerul de Externe si sa ne jucam zglobiu si singuratic in ograda proprie. Vorbiti de "o puternica orientare spre Est". Va reamintesc, totusi, ca aceasta orientare este insasi orientarea Uniunii Europene. Ea se intinde spre Est, elaboreaza strategii de vecinatate pentru frontiera ei orientala care, intamplator, coincide cu frontiera noastra orientala, e preocupata de Moldova si Ucraina si acorda o masiva importanta relatiilor cu Federatia Rusa. Privim spre Est nu pentru a intoarce spatele Vestului, ci tocmai pentru a ne asuma obiectivele sale. Cat despre Moscova, cum am putea trata cu usuratate un asemenea partener? Avem de valorificat un imens potential de cooperare in proiecte de infrastructura, de transport, magistrale energetice, in regiunea Marii Negre si in zonele adiacente. Avem de echilibrat o balanta comerciala deficitara, avem de solutionat probleme de interes national, cum ar fi problema Tezaurului, cercetata acum de o comisie mixta romano-rusa. Joia trecuta, dl ministru Razvan Ungureanu mi-a relatat o convorbire telefonica purtata cu omologul sau rus, in perspectiva, intre altele, a unei vizite in Romania a presedintelui Putin. Avem dinainte un dialog politic privilegiat.

- Presedintele Basescu a declarat ca Republica Moldova va fi o prioritate a politicii externe romanesti. In conditiile in care Rusia poate asigura integrarea Moldovei in CSI, dar Romania nu poate garanta integrarea Moldovei in UE, cum intentioneaza, concret, Bucurestiul sa sustina cauza moldoveana?

- Orice relatie bilaterala are o coloratura specifica. Nu avem acelasi tip de dialog cu Germania si cu Spania, cu Italia si cu Suedia. E de la sine inteles ca nici cu Republica Moldova nu avem acelasi tip de dialog pe care il avem, sa zicem, cu Uruguayul. Din varii si cunoscute motive, Moldova e pentru noi un interlocutor special. Ajutorul cel mai important pe care putem sa-l dam vecinilor nostri este sa fim avocatii sinceri si activi ai unui traseu pro-european. Avem obligatia sa ne inscriem, impreuna, intr-o logica europeana a dialogului, a valorilor, a stabilitatii. Suntem direct interesati ca spatiul functional al democratiei de tip european sa nu se opreasca la hotarul nostru rasaritean. Intre altele, suntem interesati sa impartasim principiul european potrivit caruia identitatea lingvistica, culturala, istorica a oricarei etnii trebuie respectata si protejata. In Moldova traiesc cateva milioane de romani si nu putem fi indiferenti la soarta lor. Asteptam rezultatele alegerilor care vor avea loc in martie la Chisinau pentru a reevalua sI intensifica o relatie la care tinem in mod special.

- Daca noul presedinte al Ucrainei, Viktor Iuscenko, decide continuarea lucrarilor la canalul Bastroe, care vor fi optiunile diplomatiei romanesti? In opinia dumneavoastra, cum ar putea fi incalzite relatiile cu Ucraina?

- Romania a propus deja Ucrainei un Parteneriat pentru Europa, care sa stea la baza unei relatii dinamice, in beneficiul ambelor tari. Evenimentele recente de la Kiev sunt de natura sa confere perspective noi relatiilor noastre. Presedintele Traian Basescu l-a felicitat telefonic pe castigatorul scrutinului si l-a invitat in Romania. Avem mare incredere in relansarea unei cooperari care sa aiba virtutile normalitatii, ceea ce inseamna, intre altele, un efort comun pentru rezolvarea catorva probleme litigioase: delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua state aflate pe litoralul Marii Negre, drepturile minoritatii romanesti din Ucraina si, in vremea din urma, canalul de navigatie de pe bratele Bastroe si Chilia din Delta Dunarii. Nici unul din aceste litigii nu e insolubil. Fireste, nu putem impune nici unui stat reguli privitoare la ce vrea sa faca pe teritoriul propriu. Dar in cazul Bastroe avem de-a face cu o operatiune cu serioase efecte transfrontaliere. Au aparut probleme juridice (realizarea, in inima Deltei, a unui canal de navigatie care nu respecta reglementari internationale anterioare), probleme ecologice (Delta e o rezervatie a biosferei, aflata sub protectia patrimoniului mondial natural al UNESCO) si, as spune, probleme de conduita in materie de buna vecinatate (Ucraina a actionat in mod unilateral, fara consultari cu cei implicati). Est, liber, desigur, sa faci ce vrei in baia proprie, cu conditia sa nu inunzi baia vecinului de alaturi. In fond, ceea ce cerem este respectul deplin al dreptului international si protectia responsabila a unui ecosistem esential. Suntem siguri ca o colaborare de buna credinta ne va aduce in situatia de a salva impreuna Delta, in loc de a-i face, impreuna sau fiecare in parte, rau.

Citeste si:

- Tot mai multe state membre ale coalitiei internationale aflate in Irak isi pregatesc retragerea trupelor. Cat va mai fi mentinut contingentul romanesc in zona? De ce factor va depinde retragerea Romaniei in Irak?

- Nu exista un deadline negociat cu privire la mentinerea trupelor noastre Irak. Irakul e o realitate in continua transformare si nu e, cred, realist sa faci socoteli ferme pe un fond atat de dinamic. In mod cert, Romania isi va respecta angajamentele asumate fata de aliati, evitand deciziile pripite si imprevizibile. Un moment hotarator il vor constitui alegerile de la sfarsitul lunii. Vom astepta rezultatul, vom evalua, impreuna cu partenerii din zona, eventualele evolutii post-electorale si vom decide in consecinta. Adaug, insa, ca prezenta in Irak nu trebuie gandita in termeni strict militari. Vom fi implicati si in procesul de reconstructie care se va desfasura acolo, vom putea contribui la operatiuni sanitare, la instruirea unor profesionisti pe diferite paliere de necesitate s.a.m.d.

- In Uniunea Europeana exista, in prezent, doua curente principale de opinie: cel al tarilor grupate in jurul nucleului Paris-Berlin, care doresc o integrare mai profunda sub toate aspectele, si cel "centrifug", promovat de tari precum Marea Britanie sau Polonia, care se opun categoric unei uniuni de tip "Statele Unite ale Europei". Care dintre aceste curente credeti ca ar servi mai bine interesului national al Romaniei?

- Intr-un anumit sens, intrebarea dumneavoastra este prematura. Noi vrem, deocamdata, sa ne integram in Uniunea Europeana, adica intr-un organism omogen, chiar daca implica disimetrii si dezbateri interne (inevitabile in fiziologia oricarui organism sanatos). Europa viitorului va fi o Europa flexibila, diversa, vie. Vom vedea cum ne vom insera in aceasta diversitate, dupa ce ne vom fi instalat in mod credibil in limitele ei. Ceea ce ne intereseaza, in clipa de fata, este Europa consensuala, cea care s-a manifestat in Conventia pentru viitorul Europei si in Conferinta Interguvernamentala, al carei rezultat a fost adoptarea primei Constitutii Europene. Metaforic vorbind, toti viitorii cetateni europeni vor avea o "dubla cetatenie": vor fi europeni, dar vor ramane cetateni ai statelor membre. Ne vom stradui sa fim la inaltimea ambelor apartenente. Ne vom stradui sa slujim Europa ca purtatori ai intereselor noastre nationale.

- Guvernul de la Budapesta acorda tot felul de facilitati maghiarilor din diaspora (program de dezvoltare economica, pasaport special, fonduri consistente, posibilitati de a investi in Ungaria). Va aplica si Romania, dupa aderarea la UE, un tratament preferential pentru romanii din statele vecine?

- Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a cerut deja autoritatilor ungare clarificari si detalieri cu privire la pachetul de facilitati mentionat de dumneavoastra. Atunci cand vom primi toate detaliile necesare, le vom analiza si vom exprima o opinie in stricta conformitate cu dreptul comunitar, cu standardele europene care sunt aplicabile atat Ungariei, cat si Romaniei. Daca aceste masuri sunt euroconforme nu vad o problema sa le aplicam si noi pentru romanii din afara. Stiti ca in relatiile romano-ungare a fost depasit cu succes momentul dezbaterii privind euroconformitatea Legii privind maghiarii din afara granitelor Ungariei. Plecand de la lectiile invatate ale acestei dezbateri atat politice, cat si juridice, a fost elaborat, prin larga consultare, un proiect de lege privind sprijinul acordat romanilor din strainatate, care a primit un aviz pozitiv din partea Comisiei de la Venetia si a inaltului comisar pentru minoritati nationale al OSCE. Acest proiect, aflat in Parlament pentru adoptare, contine o gama cuprinzatoare de facilitati in domeniul cultural-educational pentru romanii din afara granitelor.