La doi ani dupa aderare, euroentuziasmul noilor state membre UE scade incet, dar sigur. Principalele griji sint preturile mari, cresterea coruptiei si starea precara a sistemelor de sanatate. Nici asteptarile privind cresterea nivelului de trai nu sint prea roze.

Doar 15% din populatia noilor state membre considera ca nivelul lor de trai este in crestere, arata un studiu efectuat de institutul GFK si dat publicitatii saptamina trecuta. Cei mai optimisti sint lituanienii si maltezii, in proportie de 28%, pe cind in Ungaria, doar 6% cred acest lucru. Comparativ cu celelalte doua sondaje realizate de la momentul aderarii incoace, trendul increderii in avantajele extinderii este negativ. Imediat dupa aderare, 75% dintre noii europeni credeau ca UE le va aduce locuri de munca mai bune si posibilitati de studiu mai ridicate. Acum, procentul a scazut la 66. Ca tendinta generala, cea mai mare incredere in beneficiile Uniunii o acorda studentii, iar cea mai mica, absolventii de studii medii, arata studiul efectuat pe un esantion de 9.300 de persoane din toate cele 10 noi state membre.

Coruptia se extinde

Asteptarile noilor europeni fata de diminuarea coruptiei, odata cu aderarea la UE, au scazut vizibil. In 2004, 18% credeau ca fenomenul va scadea, in timp ce acum, doar 8% mai au aceasta speranta. Aproximativ patru din zece cetateni ai noilor state membre sint de parere ca in tara lor coruptia se va raspindi si mai mult, in ciuda legislatiei UE. Cipriotii sint pe primul loc, cu 65%, urmati de slovaci si de cehi. Doar slovenii sint mai linistiti la acest capitol, cu un procent de 25.

Teama de preturi

La citeva luni de la aderare, unul din trei intervievati asteptau ca rezultatele acestui proces sa se vada mai ales in standardele de viata si in sistemul de sanatate. In prezent, aceste sperante au ramas valabile doar pentru unul din opt locuitori ai noilor state membre. Cei mai pesimisti in acest sens sint tot maghiarii, iar cele mai pozitive atitudini se gasesc la locuitorii din Cipru, Malta si Lituania. In toate aceste privinte, polonezii isi declara asteptari si perceptii moderate. Pe parcursul celor trei sondaje efectuate de la integrare, cresterea preturilor a ramas o ingrijorare constanta pentru mai mult de 70% dintre cei chestionati de GFK. In Letonia, procentul ajunge chiar la 98%, cel mai putin ingrijorati de acest aspect fiind slovenii, cu 52%.

Citeste si:

Singura teama care s-a diminuat in ultimii ani a fost cea vizavi de pierderea valorilor traditionale si a culturii nationale. Numarul celor care vedeau in UE o amenintare a specificului national a scazut de la 24% la 16%. Mai mult, un sfert dintre cetatenii Maltei sint de parere ca aderarea la UE a crescut interesul pentru valorile locale.•

"UE nu e un vis de fata mare"

Sociologul maghiar Attila Papp considera ca eurooptimismul e firesc inainte de aderare. "Dupa integrare, asteptarile nu sint satisfacute. UE nu e un vis de fata mare. Odata ajuns in Uniune, te trezesti la realitate, devii mai realist, mai sceptic chiar. Uniunea Europeana e iubita mai mult de cei din afara ei, decit de cei care ii apartin." In privinta euroscepticismului ungar, Papp crede ca "virtutile maghiarilor sint mai aparte, ei sint tristi cu vocatie, cad in depresie si atunci cind sarbatoresc. Pina si imnul national aminteste de soarta care e cruda. Asadar, euroscepticismul lor e si o chestie de traditie...".

Polonezii se bucura de fondurile UE

Agnieszka Meller, jurnalista la prestigiosul saptaminal "Polityka", considera ca "atmosfera din Polonia nu mai este la fel de eurosceptica, asa cum era imediat dupa aderare". Problema majora a polonezilor dupa momentul 1 mai 2004 a fost cresterea brusca preturilor la alimente. "Tin minte ca dublarea pretului la carnea de vaca a fost o problema indelung dezbatuta atunci", povesteste Meller. Apoi, guvernul a initiat o ampla campanie mediatica privind fondurile UE si beneficiile pe care le aducea aderarea. "Acum, in viata de zi cu zi, nimeni nu se mai preocupa in mod real de UE. Singura problema pe care o avem este cum sa folosim fondurile UE, pentru ca nu toata lumea intelege procedurile complicate prin care se primesc aceste finantari."

Criticile pe care polonezii le formuleaza la adresa Bruxelles-ului se refera la birocratie si la "faptul ca nu primim de la bugetul UE atit cit am vrea". Avantajele percepute in legatura cu aderarea la UE tin, pe linga fonduri, de piata europeana a fortei de munca, crede Meller: "Tot mai multi tineri merg in Marea Britanie, Irlanda sau Suedia la munca. Nu stiu daca este un lucru bun pentru Polonia, daca cei mai buni doctori pleaca, dar, pe de alta parte, ei se intorc dupa o perioada, sint bine platiti si au experienta in strainatate".