Dupa ce a intampinat venirea Noului An in compania liderului georgian, Mihail Saakasvili, invingatorul prezidentialelor din Ucraina, Viktor Iuscenko, l-a invitat, printr-o scrisoare speciala, la ceremonia investirii sale in functie, pe seful statului moldovean, Vladimir Voronin. Ei si? Privit insa prin prisma speculatiilor ca, dupa Tbilisi si Kiev, scenariul "revolutiei de catifea" va fi testat, in aceasta primavara, la Chisinau, gestul a trezit in mintea analistilor ideea aparitiei, intr-un viitor relativ apropiat, a axei Chisinau - Kiev - Tbilisi, dar cu "pupitru de comanda"... la Varsovia.

Programate, initial, pentru 13 ianuarie, preconizatele festivitati au fost amanate pentru o data ulterioara: fostul candidat la magistratura suprema, Viktor Ianukovici, tot bate la usa diferitelor instante in tentativa de a obtine anularea votului din 26 ianuarie. Ce se urmareste? O grabire a procesului de divizare a Ucrainei. Pentru ca, explica analistul kievean, Mihail Pogrebetki, "Iuscenko nu se va bucura de o legitimitate deplina. Va exista o ceremonie oficiala si, poate, o parte a celor care nu l-au votat vor reusi sa se impace cu ideea unui presedinte . Dar multi vor respinge noua putere, perceputa drept ostila, indiferent de actiunile intreprinse". Pentru ei, preciza politologul, "alegerile din 2004 nu vor fi decat o lovitura de stat organizata pe banii UE si SUA".

Consecinte cu bataie lunga

Iar sentimentul se va acutiza pe masura apropierii Ucrainei de UE si de NATO, e de parere si analistul Viaceslav Nikonov. "Sprijinul american a avut, inainte de toate, un substrat politico-militar. Se mizeaza pe o aderare fortata a Ucrainei in Alianta, posibil in perioada 2007-2009. Acest lucru va avea consecinte cu bataie lunga. O buna parte din arsenalul nuclear sovietic, aflat si acum in dotarea fortelor armate rusesti, a fost produsa in intreprinderi ucrainene. Ca atare, NATO va dispune informatii complete privind scutul nuclear al Rusiei", a subliniat Nikonov. Interesanta apare, in acest context, declaratia Iuliei Timosenko, potrivit careia "Ucraina vrea sa intre in NATO doar impreuna cu Rusia".

"Proiectul Iuscenko"

Citeste si:

Cuvintele "doamnei de fier" a Ucrainei, cum este supranumita Timosenko, posibil candidat la functia de premier, a trezit mare agitatie la Moscova."Fireste, daca Timosenko nu a vorbit doar pentru a trage de timp sau pentru a asigura neutralitate noii conduceri a tarii, punctul ei de vedere trebuie analizat cu atentia cuvenita", estima Konstantin Zatulin. In orice caz, sublinia el, "chestia cu NATO este ceva nou din partea realizatorilor revolutiei portocalii, desi poate ar fi trebuit intrebati mai intai cei de la Bruxelles". Pe de alta parte, interventia lui Timosenko l-a facut pe analistul Serghei Markov, unul dintre facatorii de tehnologii politice puternic implicati in campania electorala a lui Iuscenko, sa afirme ca dincolo de aspectul sau "antirusesc", "proiectul Iuscenko" a urmarit si un alt scop, antieuropean - "boicotarea tentativelor de formare a UE in calitate de forta politica serioasa".

Tentativele Washingtonului

In opinia lui Markov, "dezvoltarea UE ingrijoreaza Washingtonul. Americanii nu sunt interesati ca UE sa dispuna de o politica defensiva unica si proprie. Si mai vor ca UE sa nu promoveze o politica externa separata de cea a Casei Albe. Acum, principalele forte motrice ale procesului de coagulare a unei politici defensive europene sunt Franta si Germania. SUA incearca sa blocheze eforturile lor. Partial cu ajutorul Marii Britanii, partial cu sprijinul Poloniei". Privite de la Moscova, multe dintre evenimentele lumii au capatat forme denaturate, uneori chiar suprarealiste. Vesnic obsedati de chipul inamicului virtual, politicienii si analistii rusi continua sa gandeasca dupa cele mai fidele standarde ale razboiului rece.

Belarus, Moldova, Georgia

Desi aceasta manie a scenaritei a avut mereu la baza un dram de adevar. Rolul jucat de Polonia in recentele evenimente din Ucraina nu a ramas neobservat la Paris si Berlin, Germania grabindu-se, printre altele, sa propuna autoritatilor de la Varsovia un cadru de colaborare oarecum inedit - elaborarea unei politici externe comune. Altfel spus, nu avem nimic impotriva planurilor voastre, dar haideti sa le transpunem impreuna in practica. Or, daca este sa-i dam crezare lui Markov, misiunea incredintata Poloniei, una foarte importanta, de altfel, consta in "preluarea suprematiei asupra mai multor state est-europene". Este vorba de Ucraina, Republica Belarus, Republica Moldova si, eventual, Georgia. Tragand linia si adunand, acelasi Markov aprecia ca, "indiferent de parerea europenilor, de perceptia lor asupra ultimelor miscari din spatiul fost sovietic,

este un fel de la portile Uniunii. Transferul Ucrainei de pe orbita de influenta a Kremlinului pe cea a Varsoviei marcheaza, de fapt, inceputul sfarsitului dominatiei Frantei si Germaniei in UE. Iar Polonia este principalul pion al acestei mari lucrari geopolitice, care poarta semnatura lui Zbigniew Brzezinski".