In ciuda contractului defavorabil semnat cu Moscova, care prevede plata unui pret aproape dublu pentru gazele naturale, presedintele Ucrainei, Victor Iuscenko, le promite ucrainenilor ca nu vor avea parte de o crestere a pretului la gaze in aceasta iarna.

"Preturile la gaze pentru consumatorii casnici nu vor creste in aceasta iarna'', a declarat Iuscenko pentru presa occidentala. In ceea ce priveste sectorul industrial, Iuscenko declara ca variatia preturilor se va calcula in asa fel incat sa le permita industriasilor modernizarea actualelor tehnologii, recunoscute ca energofage. ''Guvernul a lucrat la un mecanism care va face imposibila o crestere spontana a preturilor pentru industrie, si care va asigura cresterea lor graduala'', a declarat el.

Actuala criza a gazului a ridicat si problema modernizarii urgente a sectorului industrial, care a devenit notoriu prin ineficienta sa energetica. Scopul lui Iuscenko, in acest sens, este de a reduce cu aproximativ 30% consumul anual de gaz din sectorul industrial.

''Tinta noastra este de a reduce consumul anual de la 76 de miliarde de metri cubi de gaz la aproximativ 50 de miliarde'', a subliniat seful statului.

Investitii in sectorul nuclear

Strategiile Ucrainei de a scapa de dependenta energetica de Rusia nu se opresc insa la retehnologizarea sectorului industrial. Intr-un interviu acordat televiziunii de la Kiev, si preluat de AP, Iuscenko vorbeste despre lansarea unui proiect pe termen lung de revigorare a sectorului nuclear.
''Trebuie sa ne schimbam politica uraniului, politica noastra de utilizare a uraniului in scopuri pasnice'', a declarat Iuscenko. In acest sens, Ucraina va trebui, intr-o prima etapa, sa depuna eforturi pentru a-si asigura singura necesarul de combustibil pentru centralele nucleare, actualmente alimentate de Rusia.

''Va trebui sa cooperam cu aliatii nostri internationali la un nivel politic si economic serios pentru a obtine un ciclu intreg de producere si tratare a combustibilului nuclear'', a adaugat Iuscenko. La ora actuala, jumatate din consumul energetic al Ucrainei este asigurat de cele patru centrale nucleare pe care le detine.

Mai multa autoritate politica

Citeste si:

Noile strategii economice anuntate de presedintele ucrainean prespun insa mai multa forta politica. In acest sens, intr-un interviu acordat cotidianului "The Financial Times", Viktor Iuscenko a precizat ca are in plan operarea unor noi modificari in Constitutia ucraineana care sa-i reinstaureze autoritatea asupra sistemului politic si sa previna situatii ca aceea de saptamana trecuta, cand Parlamentul a ajuns sa demita Guvernul.

Cotidianul britanic reaminteste in context ca, recent, Constitutia a suferit o modificare prin care era diminuata puterea presedintelui, in favoarea majoritatii parlamentare. Potrivit lui Iuscenko, noile amendamente la Constitutie vor fi supuse unui referendum national, in luna martie, dupa alegerile parlamentare. Tonul folosit de presedintele ucrainean in interviul sau, remarca ziarul citat, a fost dur, neobisnuit in astfel de declaratii pana acum.

El a reiterat acuzatia conform careia demiterea Guvernului de catre Parlamentul de la Kiev a avut loc cu o grava incalcare a procedurii constitutionale obligatorii in astfel de situatii, inclusiv lipsa unei petitii semnate in prealabil de o treime dintre parlamentari, prin care sa se ceara supunerea la vot a demiterii Executivului. In acest fel, a subliniat Iuscenko, cei ce au incalcat Constitutia, inclusiv fostul premier Iulia Timosenko, "au lovit grav in valorile Revolutiei Portocalii", "au tradat interesele nationale".

Daca presedintele Iuscenko va reusi sa schimbe Constitutia si sa-si recapete astfel competentele pe care le-a pierdut depinde de performantele partidului sau la alegerile parlamentare din martie. Sondaje de opinie preelectorale, citate de "The Financial Times", crediteaza, totusi, formatiunea oponenta a lui Ianukovici cu 31 la suta din intentiile de vot, iar blocul Iuliei Timosenko cu 16 la suta. In acest scenariu, Iuscenko ar urma sa procedeze la negocieri si sa faca importante concesii rivalilor pentru a intra intr-o noua coalitie de guvernare.

Cearta pe farul din Yalta

Conducerea Marinei ruse a ordonat, sambata, Flotei ruse a Marii Negre, cu baza in Crimeea, sa preia controlul asupra farului din Yalta, devenit obiectul unei noi dispute intre Rusia si Ucraina, relateaza BBC. "Pozitia conducerii Marinei ruse este ferma: farul din Yalta trebuie predat serviciilor hidrografice ruse si trebuie sa functioneze normal, pentru a asigura securitatea navigatiei in regiunea Marii Negre", a declarat comandantul fortelor navale ruse, Vladimir Masorin, citat de agentia Interfax. "I-am ordonat comandantului Flotei Marii Negre sa faca in asa fel incat, folosind metode de dialog civilizat, sa preia controlul asupra farului", a spus amiralul Masorin, referindu-se la prevederile unui acord incheiat in 1997 intre Rusia si Ucraina.

Rusia acuza autoritatile ucrainene ca au preluat controlul asupra farului de la Yalta, sub pretextul efectuarii unei revizii a echipamentelor. In replica, Ministerul ucrainean de Externe a subliniat ca "orice declaratie privind 'confiscarea>> farului din Yalta este dezinformare deliberata, deoarece acesta este proprietate ucraineana". Flota rusa considera ca farul ii apartine, in timp ce Ucraina afirma ca acesta se afla in proprietatea sa.

Prezenta flotei ruse in Ucraina este reglementata printr-un acord pe zece ani, semnat in 1997. Kievul afirma ca "acordurile de baza care reglementeaza stationarea temporara a Flotei Marii Negre pe teritoriul Ucrainei nu includ si obiectivele hidrografice si de sprijin pentru navigatie".