Dupa saptamani bune de scandaluri si dispute legate de pretul platit pentru gazele rusesti, care ii asigura mai bine de o treime din necesar, Ucraina risca sa paseasca in noul an intr-un mod dezastruos. Un eventual esec al negocierilor cu Moscova ar putea arunca Kievul intr-o criza economica fara precedent, considera analistii.

De fapt, din momentul in care monopolul de stat rus Gazprom si-a facut publica intentia de a vinde gazele naturale Ucrainei la pretul pietei, de 230 de dolari mia de metri cubi, (fata de 50 in prezent), tonul discutiilor dintre reprezentantii economici ai celor doua puteri a intrat pe o panta ascendenta. Interpretarile gestului au fost diferite de la o "tabara" la alta. Kievul considera ca masura Gazprom este dictata de interesele politice ale Moscovei, care, in opinia guvernantilor ucraineni, vrea, pe de o parte sa-i pedepseasca pe autorii revolutiei portocalii, iar pe de alta parte, sa asigure succesul promoscovitilor la alegerile parlamentare din aprilie anul viitor.

Moscova dezminte insa toate aceste acuzatii si declara in mod oficial ca, dat fiind ca Ucraina a primit statutul de economie de piata in acest an si a reusit sa obtina succese rasunatoare in domeniul privatizarilor, in special din sectorul metalurgic, atunci ar trebui sa isi permita sa plateasca si gazele naturale la pretul pietei. Reducerea de care beneficiaza Ucraina in momentul de fata reprezinta de fapt costul pe care Rusia ar trebui sa il plateasca pentru utilizarea conductelor care asigura 80% din tranzitul de gaze catre Europa. Ca atare, imediat dupa inceperea "ostilitatilor", Kievul a anuntat ca va mari si el costul de tranzit pentru gazele rusesti, si ca, in plus, va obliga Moscova sa plateasca chirie pentru stationarea Flotei Marii Negre in Portul Sevastopol, desi aceasta chirie este fixata printr-un acord interguvernamental.

De la izbucnirea scandalului, Ucraina a inceput sa dezgroape toate vechile intelegeri de sprijin si sa ceara ajutor in stanga si in dreapta. Invocand "memorandumul de la Budapesta", ucrainenii au apelat la puterile nucleare occidentale care au promis altadata Kievului garantarea securitatii, inclusiv economice, in schimbul distrugerii arsenalului nuclear.

Citeste si:

Amenintarile Gazprom

Subiectul scandalului dintre Rusia si Ucraina a fost lansat insa de oficialii de la Moscova, iar nu de Gazprom. Aceasta din urma nu a venit decat sa profite de contextul creat, si sa mareasca pretul ofertei. Ideea unui profit gigantic i-a determinat chiar pe cei de la Gazprom sa ameninte cu intreruperea livrarii de gaze catre Ucraina, dupa cum s-a intamplat anul trecut in Belarus. Iar aceasta idee a inceput sa bantuie viata politica din capitala Ucrainei. Fostul premier, Iulia Timosenko, a inceput sa speculeze "infantilismul" politic al Guvernului Ehanurov si ameninta, in context, cu o revenire in forta pe scena politica. Curios lucru, desi Ucraina ameninta ca va fura din gazele Europene daca ii vor fi reduse cotele, europenii nu par ingrijorati de aceasta perspectiva. Si asta fiindca, declara occidentalii, Rusia nu are dreptul sa faca un astfel de gest, in baza acordului dintre Gazprom si UKrainaftogaz, valabil pana in 2009. Conform acestora, Ucraina ar putea cu usurinta sa faca uz de document in fata Tribunalului de arbitraj international de la Stockholm, invocand Charta internationala a energiei (pe care Rusia nu a semnat-o insa).

Pe ultima suta de metri

Nu numai occidentalii stau linistiti in fata evenimentelor din Ucraina, ci si Gazprom. Gigantul rus a anuntat ca, daca nu va ajunge la un compromis cu Kievul pana la 1 ianuarie, atunci este gata sa rezolve disputa cu ajutorul Tribunalului din Suedia. "Desi Ucraina considera masura ceruta de Gazprom ca fiind exagerata, ea nu ezita sa vanda Romaniei gaze naturale la un pret mai mare decat am vrea sa le vindem noi", declara un reprezentant Gazprom. Ca atare, desi Occidentul priveste linistit la disputele din Est, observa analistii, exista mari sanse ca un acord defavorabil Ucrainei sa se repercuteze atat asupra sa, cat si asupra statelor vecine Ucrainei, precum Moldova si Romania.