"Implicarea fostului cancelar in proiectul conductei de gaz este o decizie a consortiului, dar in nici un caz nu usureaza discutiile cu tarile baltice si cu Polonia", a declarat cancelarul german Angela Merkel pentru cotidianul "Frankfurter Allgemeine Zeitung". Fostul cancelar Gerhard Schröder a anuntat in luna decembrie ca va ocupa un post de conducere in consortiul care construieste conducta de gaz submarina ce va lega Germania direct de Rusia, excluzind astfel tarile baltice si Polonia. Angela Merkel e intr-o postura delicata: pe de-o parte, este nevoita sa apere interesele germane, pe de alta, sa incerce sa calmeze spiritele statelor est-europene lezate de conducta "Putin-Schröder".

Polonia se plinge la UE

Premierul polonez Kazimierz Marcinkiewicz nu vede nici un avantaj in constructia conductei submarine de catre Gazprom si cele doua firme germane, E.oN si BASF: "Din punct de vedere economic, conducta este mai scumpa decit una terestra; in plan politic, provoaca nemultumiri intre partenerii europeni, iar in ce priveste aspectele ecologice, sint si aici mari semne de intrebare". Premierul a declarat pentru un grup de jurnalisti germani aflati la Varsovia ca "vom incerca sa trezim interesul UE si sa obtinem raspunsuri la intrebarile noastre", scrie Rheinischer Merkur.

Mass-media din Polonia l-a taxat aspru pe fostul cancelar german: cotidianul de stinga "Gazeta Wyborcza" scrie ca "intrarea intr-un concern condus de un fost agent STASI si pe partea rusa, de presedintele Putin il compromite pe Schröder ca om de stat". La fel si cotidianul de dreapta "Rzeczpospolita", care considera ca Schröder a demonstrat ca Putin se poate baza pe el, chiar daca acest lucru ar trezi suspiciunea ca fostul cancelar "trage foloase din deciziile sale politice." Saptaminalul de satira "Wprost" titreaza: "Pactul Putin-Schröder" - facind aluzie la pactul Hitler-Stalin din 1939, prin care Rusia si Germania intentionau sa stearga practic Polonia de pe harta.

Estonia schimba strategia

Partidele estoniene de opozitie au descoperit un artificiu juridic extrem de util in lupta pentru blocarea conductei. Unul dintre autorii initiativei, deputatul Igor Greazin, sustine ca Estonia si Finlanda au lasat benevol intre cele doua tari un coridor liber de 6 mile latime. "Insa dreptul international nu ne impiedica sa lichidam acest coridor", a declarat parlamentarul estonian presei. Conventia internationala privind drepturile maritime permite oricarui stat sa-si stabileasca frontiera maritima la o distanta de 12 mile de tarm.

Parlamentarii estonieni pregatesc acum aceasta initiativa legislativa, potrivit careia frontiera maritima a tarii va fi mutata cu 12 mile (aproximativ 20 de kilometri) de la litoral. Daca Finlanda va proceda identic, atunci apele continentale ale celor doua state se vor contopi si Rusia nu va putea construi gazoductul Nord-European pe fundul Marii Baltice. Conducta va trebui sa treaca obligatoriu pe teritoriul uneia dintre cele doua tari, potrivit agentiei de presa Flux, care citeaza ziarul rusesc "Novie Izvestia".

Finlanda joaca la ambele capete ale conductei

Finlanda nu va ajunge la un conflict cu Rusia, deoarece o treime din necesitatile sale energetice sint asigurate de gazul rusesc, iar compania finlandeza "Fortum" participa la proiectul de constructie a gazoductului Nord-European, potrivit aceleiasi surse.

Citeste si:

Pe de alta parte, Estonia nu va putea anunta noua frontiera maritima atita timp cit nu este solutionat litigiul privind granita dintre Tallinn si Moscova. Rusia a refuzat sa ratifice un acord in acest sens, dupa ce in iunie a.c. Parlamentul Estoniei a introdus un preambul, care amintea despre ocupatia sovietica a tarilor baltice.

Rusia acuza tarile baltice

Ambasadorul Rusiei in Letonia, Victor Kaliusni, considera ca statele baltice sint de vina pentru faptul ca noua conducta submarina va ocoli teritoriile lor. Intr-un interviu acordat cotidianului leton "Telegraph", Kaliusni a afirmat ca el a oferit atit premierului leton de atunci, Indulis Emsis, cit si presedintelui leton sa se implice in proiectul ruso-german, dar acestia ar fi refuzat din motive ideologice sa se aseze la masa negocierilor. "Pentru politicienii letoni, principiile politice au fost se pare mai importante decit interesele economice. Altminteri, conducta s-ar fi construit prin Letonia, Lituania si Estonia si toata lumea ar fi fost multumita", a declarat ambasadorul rus.

Pericol ecologic

Hannes Krause, seful departamentului politic al ziarului "Estonia azi", ne-a declarat ca "este in interesul Estoniei sa fie conectata la aceasta conducta, la fel ca si Finlanda. Problema este ca aceasta conducta a fost facuta fara a cere permisiunea tarilor de la Marea Baltica." Jurnalistul estonian nu crede ca legea va reusi, mai ales ca decizia tine si de Finlanda: "Nu cred ca legea va reusi, iar in acest moment conducta trece prin apele finlandeze, deci nu prea mai avem ce face." Marea problema ar fi insa, in opinia lui Krause, cea ecologica, grija impartasita si de regatul Suediei. "Linga Danemarca, in apa, sint tancuri uriase cu arme chimice din al Doilea Razboi Mondial, care au fost distruse de aliati. Daca lucrarile la conducta le ating sau le afecteaza in vreun fel, sintem toti intr-o mare catastrofa ecologica", conchide Hannes Krause.

Traseul unei conducte indecente ruso-germane

Conducta de gaz Nord-Europeana (NEGP) va lega Rusia de Germania, trecind pe sub Marea Baltica si evitind tranzitarea tarilor baltice. Lucrarile la aceasta conducta au demarat deja la inceputul lunii decembrie si vor dura pina in 2010. Costul proiectului este estimat la 4 miliarde de euro. Gazul rusesc va fi extras in cea mai mare parte din regiunea Yuzhno-Russkoye din Siberia de Vest. Rezervele de gaz de acolo sint estimate la 1.000 de miliarde de metri cubi de gaz, iar proiectul de construire a depozitului se ridica la 1 miliard de euro. NEGP va porni din Portul Portovaya din Rusia si va ajunge pina pe coasta Germaniei, linga Greifswald.

Planul prevede construirea a doua conducte paralele, lungi de 1.200 de kilometri fiecare, avind un diametru de 1.067 mm. Presiunea va fi de 200 de atmosfere. Capacitatea anuala de transport a NEGP va fi de 55 de miliarde de metri cubi. Din Germania, conducta va ajunge si la consumatorii din Suedia. Acordul de construire a NEGP a fost semnat pe 8 septembrie de catre Vladimir Putin si Gerhard Schröder. Gazprom detine 51% dintre actiuni, companiile germane E.oN si BASF detinind fiecare 24,5%.