A doua zi a reuniunii Consiliului Ministerial al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa a debutat ieri sub aceleasi auspicii, incordarea si scepticismul dominand intalnirea, informeaza Rompres. Faptul ca liderii celor 55 de state prezente la reuniune nu au reusit sa ajunga la un acord in ceea ce priveste adoptarea unei Declaratii finale, coroborat cu mai vechile divergente est-vest in ceea ce priveste spatiul ex-sovietic, creeaza imaginea unui fiasco.

Sistemul de votare a rezolutiilor in cadrul OSCE, -"consens minus unu", face practic imposibila luarea unei decizii importante in cadrul organizatiei de securitate colectiva.

Astfel se intelege mai bine de ce sansele in ceea ce priveste intrunirea consensului privind declaratiile pe teme de securitate regionala asupra Republicii Moldova si Georgiei sunt practic nule, in conditiile in care din organizatie fac parte state a caror politica in materie de securitate este total diferita.

Problema Transnistriei ramane integrata in spatiul mai larg al focarelor de razboi din spatiul ex-sovietic, fiind tratata ca atare in cadrul organizatiei. OSCE a anuntat ieri ca nu recunoaste alegerile din stanga Nistrului si nici nu va trimite observatori in regiune.

Transnistria - marul discordiei Est - Vest

Precizarea apartine lui Klaus Neukirch, seful Serviciului de presa al organizatiei, relateaza BBC. "Vedem acolo o lipsa a presei independente, ceea ce inseamna ca este greu pentru alegatori sa primeasca informatii din diferite surse Este acolo un fel de atmosfera destul de complicata, din cauza stilului nereformat din timpul sovietic in care actioneza serviciile secrete, care sunt si prezente la alegeri, de fapt, la fiecare sectie de votare si nici nu poate fi vorba ca toti concurentii electorali care ar dori sa participe la alegeri sa o poata face intr-un mod egal", a spus Klaus Neukirch.

Autoritatile de la Chisinau declarasera anterior ca alegerile din Transnistria sunt premature si trebuie organizate doar dupa demilitarizarea, decriminalizarea si democratizarea regiunii si au cerut comunitatii internationale sa ignore scrutinul.

Citeste si:

Dupa ce Chisinaul a respins la indemnul Occidentului, memorandumul Kozak, in decembrie 2003, Republica Moldova a intrat intr-un conflict diplomatic cu Moscova. Recent, presedintele Sovietului Suprem al autoproclamatei republici moldovenesti nistrene, Grigore Maracuta, a declarat intr-un interviu ca partea transnistreana este interesata sa organizeze alegerile in asa fel incat acestea sa fie recunoscute de comunitatea internationala.

Rusia a avut ieri de ales intre a se ralia pozitiei internationale si a continua politica pro-Tiraspol. Moscova a ales a doua varianta, anuntand ieri ca nu isi va respecta angajamentele internationale, luate la summit-ul OSCE de la Istanbul, din 1999. Pozitia Rusiei de ieri dovedeste, daca mai era nevoie, cat de puternici sunt "muschii" organizatiei internationale in spatiul de securitate in care activeaza. De altfel, surse diplomatice occidentale au afirmat ca tocmai problema Transnistriei este cea care a impiedicat adoptarea unei Declaratii finale comune.

Nicholas Burns, secretarul de Stat adjunct american a salutat acordul incheiat in mai intre autoritatile de la Tbilisi si Moscova privind evacuarea progresiva a celor doua baze militare ruse din Georgia, dar a subliniat ca, incepand din 2003, "nu exista nici un progres" in directia retragerii celor 1.500 de militari rusi si a munitiilor aflate pe teritoriul Transnistriei. Un alt punct de disputa la reuniunea OSCE se refera la rolul Biroului pentru drepturile omului, care supervizeaza alegerile. Cele 55 de state membre ale OSCE au convenit asupra unor reforme pentru consolidarea statutului observatorilor electorali, insa Rusia nu este de acord cu extinderea prerogativelor BIIDH.

Discursul de ieri al ministrului de Externe rus, Sergei Lavrov, a fost asemanator cu cel din urma cu un an, de la Sofia, la penultima reuniune OSCE, semn ca pozitia Rusiei a ramas neschimbata. Demnitarul rus a admis ca "lucrurile nu merg tocmai bine in OSCE", insa a omis sa arate ca motivul o reprezinta chiar pozitia Moscovei.

OSCE, incapabila in Kosovo

Vuk Draskovic, ministrul de Externe al Serbiei si Muntenegrului, a anuntat ieri ca la reuniunea OSCE nu va exista o declaratie cu privire la Kosovo. Aceasta problema a fost discutata in schimb ieri, la Bucuresti, de presedintele Basescu si omologul sau din Serbia si Muntenegru, Svetozar Marovic. La finalul discutiilor, presedintele sarb a declarat ca tara sa nu doreste o rezolvare unilaterala a problemei Kosovo. "Nu dorim o solutie prin care cineva va invinge pe altcineva, ci o solutie de compromis, de durata. Credem ca printr-o astfel de solutie rezolvarea problemei este foarte posibila", a completat Marovic. Basescu a spus ca pozitia Romaniei referitor la Kosovo este "o autonomie in principiile deja enuntate, dar fara recunoasterea ca stat a provinciei, urmand sa fie reprezentata in institutiile internationale de un inalt comisar ONU".