La Ljubljana au debutat ieri lucrarile Consiliului Ministerial al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa care se intalneste o data pe an, cu exceptia celui in care are loc summit-ul organizatiei, informeaza agentiile de presa.

Cei 55 de reprezentanti au luat ieri in discutie programul de reformare, al lui Dimitrij Rupel, sintetizat prin sintagma celor trei R, -Reforma, Reechilibrarea celor trei dimensiuni (politico-militara, economica si de mediu si umanitara) si Revitalizarea organizatiei. O reusita a presedintiei slovene o reprezinta adoptarea bugetului OSCE pana in 2007, care va fi aplicat retroactiv pentru 2005, si a cotelor de contributie a fiecarei tari. Organizatia s-a confruntat cu refuzul Rusiei de a mai acorda 11% din bugetul OSCE, Moscova fiind de acord numai cu 9%. Cele doua procente ramase in suspensie vor fi insa acoperite de catre SUA.

In conferinta de presa de bilant al mandatului sau, Dimitrij Rupel a trecut la capitolul reusite si rolul jucat de organizatie in administrarea crizelor politice din Ucraina si Kirgizstan. Aceasta cu atat mai mult cu cat transformarile din fostul spatiu sovietic constituie un punct nevralgic intre OSCE si Rusia, care reproseaza Organizatiei ca aplica standarde duble fata de acest spatiu in comparatie cu cel occidental, in special in monitorizarea proceselor electorale. Se pare ca participantii la Consiliul Ministerial al OSCE intentioneaza sa ceara Rusiei, intr-o forma ultimativa, indeplinirea obligatiilor asumate la Istanbul, in 1999, intr-o rezolutie privind evacuarea trupelor ruse din Republica Moldova si Georgia, informeaza "Kommersant".

Un alt motiv de disensiune dintre est-vest este dat si de alegerile desfasurate duminica in Kazahstan, scrutin castigat de fostul presedinte Nursultan Nazarbaiev, considerat un aliat fidel al Moscovei. Conform OSCE, alegerile nu au corespuns "standardelor europene ale unor alegeri democratice", a declarat ieri Bruce George, sef al misiunii de observatori din partea organizatiei.

Citeste si:

OSCE, in ciuda caracterului sau paneuropean si a componentei transatlantice, nu a fost in masura niciodata sa ofere solutii spatiului de securitate in care isi desfasoara activitatea. Fiind o organizatie de securitate colectiva, OSCE s-a dovedit incapabila sa stopeze un agresor sau sa puna capat unui conflict zonal.

Organizatia este o structura care se bazeaza pe consensul membrilor, insa politicile diferite in materie de securitate ale tarilor membre (Statele Unite si Rusia, de exemplu), fac practic imposibila luarea unei decizii prin consesns. OSCE si-a dovedit incapacitatea in fosta Iugoslavie, in criza din Kosovo, si continua sa si-o dovedeasca in spatiul ex-sovietic, in special in Transnistria si in Osetia de Sud.

Atata timp cat organziatia depinde financiar de "contributii voluntare" ale statelor membre, si nu exista angajamente ferme asumate de mebrii sai, OSCE va continua sa reprezinte o mare asociatie de membri, si atat.