"Deciziile privind nivelul trupelor vor fi conduse de conditiile din teren si de buna judecata a comandantilor nostri, nu de calendare artificiale stabilite de politicieni din Washington", a spus George W. Bush in fata a sute de aspiranti ai Academiei Navale. "Multi dintre cei care pledeaza pentru un calendar artificial al retragerii trupelor noastre sint sinceri - dar eu cred ca gresesc sincer", a adaugat el.

Declaratiile sale vin pe fundalul presiunii crescinde din partea democratilor si a citorva republicani din Congresul American, care au cerut administratiei Bush un calendar al retragerii. De asemenea, ultimele sondaje de opinie indica cel mai slab nivel de sustinere a razboiului din Irak de pina acum: sase din zece americani sint impotriva.

Sase miliarde de dolari pe luna

SUA au in prezent aproximativ 160.000 de militari in Irak, dar cifra a fluctuat pe parcursul ultimilor doi ani: la capturarea lui Saddam, in decembrie 2003, erau 120.000 de militari, trupele fiind suplimentate odata cu primele alegeri si in preajma referendumului privind Constitutia. Costul lunar al prezentei americane in Irak se ridica la 6 miliarde de dolari, iar numarul victimelor se ridica la 2.100 de soldati si peste 30.000 de civili.

Retragere treptata

Fara a numi date concrete, "Strategia pentru Victorie" descrie totusi un plan treptat de retragere a fortelor americane, odata cu profesionalizarea trupelor irakiene. "Ne asteptam, dar nu putem garanta, ca pozitia noastra de forta sa se schimbe anul viitor, odata cu progresele procesului politic si odata ce fortele de securitate irakiene vor creste si vor cistiga experienta", se arata in Strategie.

In discursul sau de miercuri, Bush a comparat strategia din Irak cu cea din Afganistan: treptat, fortele americane se vor concentra doar pe capturarea teroristilor internationali, lasind trupelor irakiene sarcina de a controla insurgentii interni. Dar prezenta militara in Irak va fi mentinuta "pina cind vom cistiga razboiul".

Citeste si:

Pe termen scurt, strategia defineste "victoria" drept "progrese constante in combaterea teroristilor", "fondarea unor institutii democratice" si "intarirea fortelor de securitate". Pe termen mediu, victoria este vazuta in sensul ca "Irakul este in stare sa invinga teroristii si sa-si asigure propria securitate, cu un guvern constitutional in functie", iar pe termen lung, administratia Bush vede Irakul ca "partener in razboiul contra terorismului".

Un avocat impotriva retragerii imediate din Irak este si senatorul democrat Hillary Clinton. Ea a calificat acest lucru drept "o mare greseala". "Nu cred ca este intelept sa stabilesti o data a retragerii. Nu cred ca ar trebui sa comunici inamicului intentiile, astfel incit el sa te astepte", a spus ea dupa o intilnire cu activista antirazboi Cindy Sheenan.

Critici de substanta

"Oferta de detaliu, dar fara substanta noua", comenteaza "Washington Post", care recunoaste totusi un merit presedintelui Bush: "Intr-un gest rar al presedintelui de a recunoaste greseli, el a admis ca 'am avut unele regrese>> si ca 'am invatat din experientele noastre anterioare>>". "New York Times" constata cu ironie ca discursul si strategia prezentata de Bush sint doar reluari ale "aceluiasi argument obosit ca totul merge bine". In "Front Page Magazine", Dick Morris face o paralela intre Irak si Bosnia, evidentiind faptul ca procesul de reconstructie si democratizare dureaza de zece ani si ca interventionismul american a functionat. Astfel, o retragere prematura ar periclita un proces similar in Irak.

Inamic cu trei fete

Razboiul din Irak este, pentru presedintele Bush, "frontul central al razboiului contra terorismului". Pornind de la ideea ca o strategie trebuie bazata pe intelegerea inamicului, Bush a clasificat "inamicul" din Irak ca o combinatie intre "opozanti", "saddamisti" si "teroristi". Primele doua categorii sint cele mai numeroase, iar administratia Bush mizeaza pe procesul de democratizare care le va reduce rezistenta. In schimb, teroristii asociati cu al-Qaeda constituie "cel mai mic, dar cel mai letal grup", responsabil pentru atentatele sinucigase.