Numarul militarilor americani care au fost raniti in Irak a depasit pragul de 10.000, a dezvaluit Ministerul Apararii SUA, citat ieri de BBC. Acest bilant include numai personalul militar american care a suferit rani de la inceputul invaziei americane din Irak - martie 2003 - si nu are in vedere contractorii civili sau bodyguarzii americani angajati de companiile SUA care opereaza in Irak. Dintre cei peste 10.000 de militari americani raniti, peste 5000 au suferit rani grave si nu si-au mai putut relua serviciul militar combatant. Dintre cei 5000 grav raniti, o mare parte au suferit mutilari grave, din cauza exploziilor bombelor-capcana, insa exista si foarte multi militari americani care si-au pierdut definitiv vederea din cauza acestor bombe. Desi numarul militarilor americani raniti in razboiul din Irak este urias, BBC reaminteste ca o mare parte din acesti 10.000 de raniti au reusit sa supravietuiasca datorita tehnicii militare defensive avansate cu care au fost protejati militarii americani (armura de corp) si datorita tehnicii medicale avansate, doua avantaje fara de care o parte din cei 10.000 de raniti nu ar fi supravietuit ranilor suferite in acest conflict. In afara celor peste 10.000 de raniti, in Irak au murit peste 1300 de militari americani, completeaza BBC.

Violenta ramane nota dominanta a atmosferei din Irak in trei saptamani inaintea alegerilor programate pentru 30 decembrie. Ieri dupa amiaza, un kamikaze si-a detonat masina in fata portii scolii de politie din Hillah (95 de kilometri sud de capitala) in timpul unei ceremonii de absolvire. Atacul s-a soldat cu cel putin 10 morti, intre care doi politisti si aproximativ 44 de raniti. In comparatie cu militarii americani, politia si armata irakiana reprezinta tinte mai accesibile teroristilor, din cauza deficientelor de pregatire militara si de echipament. Pe fondul razboiului, irakienii au pierdut peste 1300 de politisti si membri ai trupelor speciale, informeaza Ministerul de Interne de la Bagdad.

Pericol de razboi civil in Irak

Citeste si:

Teza oportunitatii amanarii alegerilor, sustinuta de sunniti este combatuta atat de SUA, cat si de majoritatea responsabililor irakieni. Premierul Iyad Allawi s-a pronuntat ieri in favoarea respectarii datei stabilite. Guvernul "nu va permite teroristilor sa blocheze procesul politic si sa saboteze mersul inainte al tarii", a declarat Allawi, lansand un apel catre electorat pentru participarea masiva la urne.

Un fost consilier irakian pentru securitate nationala, Muaffaq al-Rubai, considera ca declarea scrutinului ar avea drept consecinta "o baie de sange" ce va declansa cu siguranta "un razboi civil". Ministrul irakian al Afacerilor Externe, Hoshyar Zebari, a declarat, marti, ca alegerile se vor desfasura pe 30 ianuarie, conform calendarului stabilit si a facut apel la lumea araba sa pledeze, pe langa PII, in favoarea realizarii acestui deziderat. Ministrul de Interne, Falah al-Nakib, considera ca "teroristii actioneaza sub acoperire religioasa sau politica" si urmaresc divizarea tarii. Oficialul irakian a precizat ca fortele coalitiei nu vor mai fi necesare in Irak dupa ce trupele irakiene vor fi bine structurate, antrenate si capabile sa apere tara in cazul unor agresiuni din exterior.