Legea antiterorista propusa de Nicolas Sarkozy a fost imbratisata inclusiv de opozitia socialista, desi ingradeste unele libertati. Premierul Villepin, pina acum adeptul masurilor de ajutorare sociala a imigrantilor, pare sa urmeze modelul dur, de succes, impus de Sarkozy.

Proiectul de lege antiterorista al ministrului francez de Interne, Nicolas Sarkozy, a fost votat ieri in Adunarea Nationala a Frantei. Propusa ca urmare a atentatelor cu bomba de la Londra, din iulie, legea prevede supravegherea video a mijloacelor de transport in comun, dar si a magazinelor si lacasurilor de cult. Legea impune pastrarea accesarilor pe Internet din cafenele si accesul anchetatorilor la aceste date, permite controalele de identitate in trenurile transfrontaliere si supravegherea autovehiculelor, prin fotografierea placutelor de inmatriculare si a pasagerilor. Perioada de arest preventiv a fost extinsa de la patru zile la sase zile, in cazul "iminentei unei actiuni teroriste". Extinderea va fi stabilita de un judecator, iar un avocat va putea sa intervina inainte de extindere. Sanctiunile penale pentru acte teroriste vor fi mai drastice: 20 de ani de inchisoare (in loc de 10), pentru asocierea la grupuri teroriste, si 30 de ani (in loc de 20), pentru conducatorii acestor grupuri.

Stinga vireaza spre dreapta

Proiectul a fost bine primit nu doar de partidele de dreapta aflate la putere (UMP si UMF), dar si de Partidul Socialist. Seful grupului socialist din Adunarea Nationala, Jean-Marc Ayrault, considera ca socialistii au votat pentru aceasta lege deoarece "stinga ar comite o greseala grava daca ar abandona fermitatea si respectul pentru securitate publica in miinile dreptei. Nu putem invoca intotdeauna scuzele sociale in fata delincventei". Votul socialistilor confirma presupunerea ziarului "Liberation", conform careia "primul efect al revoltelor a fost deplasarea centrului de gravitate al Frantei catre dreapta". Cu cit Sarkozy adopta un ton mai dur impotriva infractionalitatii si terorismului, cu atit cistiga mai multa popularitate. Nicolas Sarkozy a anuntat luni ca vrea sa intareasca legea impotriva consumului de droguri si impotriva violentelor comise in grup. Sarkozy vrea ca pentru consumul de droguri, in special canabis, sa fie prevazuta o amenda de 1.500 de euro si trecerea infractiunii in cazier.

Villepin il copiaza pe Sarkozy

Prim-ministrul francez, Dominique de Villepin, pare sa fi copiat modelul dur al potentialului sau oponent la candidatura pentru presedintia Frantei din partea UMP, Nicolas Sarkozy. Dupa ce, in timpul crizei violentelor urbane, premierul Villepin paruse adeptul masurilor de ajutorare sociala a imigrantilor, el a anuntat ieri o serie de masuri pentru limitarea imigrarii in Franta. Premierul a decis sa lungeasca la patru ani perioada dupa care un cetatean strain casatorit cu un cetatean francez poate cere cetatenie franceza. O cerere de reintregire a familiei poate fi facuta de un strain doar dupa doi ani (fata de un an, in prezent). Astfel de cereri sint cauza venirii unui numar de 25.000 de imigranti pe an in Franta.

Incepe vinatoarea de poligami

In cadrul noilor masuri de reducere a imigratiei, referitor la reintregirea familiilor, Villepin a anuntat ca trebuie "sa se verifice respectarea legii, care interzice poligamia in tara noastra". Precizarea aminteste de declaratiile ministrului francez al Muncii, Gerard Larcher, conform carora poligamia ar fi de vina pentru violentele urbane ce au ravasit Franta in toamna aceasta.

Imigratie selectiva

Nicolas Sarkozy a cerut in fata Adunarii Nationale dreptul de a coordona politica de imigrare a guvernului: "Vrem o imigratie aleasa, de aceea, pentru prima data intr-un guvern, un ministru coordoneaza un domeniu, pentru a nu exista contradictii intre cele trei ministere care se ocupa de aceasta problema", ministrul Afacerilor Externe, al Problemelor Sociale si cel de Interne. "Nu ii mai vrem pe cei pe care nu ii vrea nimeni din lume", a adaugat Sarkozy. El a facut din nou legatura intre imigratie si violentele din suburbii "unde fiii si fiicele imigrantilor pe care n-am stiut, n-am vrut sau n-am putut sa-i integram au ajuns astazi fara identitate".


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.