La recentul summit al UE de la Hampton Court (Marea Britanie), se reaminteste intr-o analiza BBC, liderii tarilor membre au vorbit mult despre importanta competitivitatii, a inventivitatii, a necesitatii de a tine pasul cu SUA si a nu accepta sa fie depasiti de China, in actuala lume globalizata. Dar nu mai putin dezbatuta a fost si problema modelului social european. Potrivit lui Kirsty Hughes, autorul analizei BBC, fiecare tara a Uniunii are o abordare proprie a politicilor sociale. In momentul de fata, spune el, membrii UE se concentreaza indeosebi asupra necesitatii modernizarii modelului social european.

Sunt insa, in opinia lui Hughes, doua motive pentru care discutia pe teme sociale nu poate merge prea departe. Mai intai, UE are puteri limitate in ceea ce priveste politicile sociale si folosirea fortei de munca, motiv pentru care s-ar putea ca orice apel la schimbari si modernizare europeana sa ajunga la "urechi surde". Intorsi in tarile lor, de la recentul summit, presedintii si prim-ministrii au putut alege continuarea modelului de dinainte. Caci, fiecare tara are propria-i modalitate de a trata problemele de sanatate, educatie, sistemul de pensii, somajul si asistenta sociala. Practic, subliniaza analistul de la BBC, nu exista un unic model social european. In al doilea rand, nu se poate vorbi de un consens la nivelul UE. Dezbaterile aprinse referitoare la politicile economice si sociale au divizat de mai multa vreme statele membre in doua tabere.

Pe de o parte, se afla cei care doresc piete ale muncii libere si flexibile, mai putin reglementate dar marcate de o mai mare competitie. De cealalta parte se afla cei ce vor un standard de viata mai inalt, piete guvernate de reguli, protectie a pietei muncii si mai multe drepturi pentru muncitori. In ciuda acestor deosebiri de opinii, in Uniunea Europeana s-a vorbit mult despre problemele sociale. Tratatul international ce a pus bazele Uniunii prevede, intre obiectivele sale centrale, atingerea unui "inalt nivel al folosirii fortei de munca si in domeniul protectiei sociale", precum si "promovarea unui nivel de trai mai bun si a unor conditii mai bune de munca". Comisia Europeana are misiunea de a coordona varietatea de politici in privinta pensiilor, folosirii fortei de munca, a insertiei sociale, a luptei contra saraciei din toate cele 25 state membre ale UE si de a concluziona care este cea mai buna practica.

Din nefericire, remarca analistul de la BBC, rapoartele europene elaborate in urma acestor comparatii nu sunt obligatorii pentru statele membre, iar Uniunea nu detine puterea pentru a le impune. In principiu, Comisia Europeana poate propune totusi legi privind combaterea discriminarii, pentru egalitatea intre sexe, libera circulatie a fortei de munca, asigurarea conditiilor de munca, inclusiv a sanatatii si sigurantei personale, in domeniile informarii si consultarii.

Citeste si:

Spectru larg de opinii

Cand se intalnesc pentru a discuta proiectele de legi, releva analistul de la BBC, ministrii UE au de obicei o varietate de pozitii, ajungand uneori chiar la schimburi dure de replici. Este stiut faptul ca Europa gazduieste multe mari multinationale si este cel mai mare "bloc comercial" din lume. Disputele existente reflecta diferentele fundamentale in ceea ce priveste disponibilitatea de a accepta noi legi europene care sa stabileasca un minimum de standarde pentru protectia si sprijinirea muncitorilor, in actualele conditii ale globalizarii.

Practic, este vorba de un minim model social. Marea Britanie, subliniaza comentatorul, se afla, de regula, la capatul spectrului, alaturi de alte tari adepte ale pietei libere, cum ar fi Irlanda si, intr-o anumita masura, Italia.

La capatul celalalt se afla cei care sprijina puternic protectia sociala si un mai mare rol in domeniu al Uniunii Europene, inclusiv Franta, Belgia si, intr-o oarecare masura, Germania. Intre noile state membre, analistul BBC mentioneaza ca adepte ale pietei libere Estonia si Slovacia, in timp ce Ungaria, Cehia sau Polonia (sub noua guvernare) sunt mai degraba adepte ale unui "puternic model social european". In mijlocul acestui spectru se situeaza tari ca Olanda si Slovenia.