Potrivit Pentagonului, Statele Unite au retinut in centre de detentie, in ultimii 4 ani, peste 80 000 de persoane, in inchisori din Afganistan, Cuba si din alte state. Peste 14 500 dintre aceste persoane sunt acuzate de actiuni teroriste.

Dezvaluirile recente despre existenta unei retele de celule CIA secrete de detentie, aflate in Orientul Apropiat si in tari foste comuniste din Europa de Est au dus la declansarea mai multor anchete in tarile respective si la audieri parlamentare in Statele Unite. CIA nu a comentat datele publicate de ziarele americane.

Cum au aparut "locatiile neidentificate" pe harta CIA ?
La o saptamana de la atacurile de la 11 septembrie 2001, de la New York si Washington, presedintele George Bush semna un ordin prin care acorda CIA (Central Intelligence Agency) autoritate sporita si puteri suplimentare. Potrivit documentului, agentii CIA puteau sa captureze, aresteze sau ucida membri ai organizatiei Al Qaeda oriunde in lume si aveau dreptul sa-i transfere pe suspectii de actiuni teroriste in strainatate fara sa mai instiinteze Casa Alba si ministerul Justitiei despre fiecare caz in parte.

In acelasi timp, Agentiei i se permitea sa foloseasca tehnici de interogare "sustinute" (Enhanced Interrogation Techniques). Asa a inceput programul numit "Extraordinary Rendition", prin care suspectii de terorism puteau fi incredintati unor servicii secrete din tari precum Egipt sau Arabia Saudita, care ii interogau in secret, fara ca CIA sa poata fi acuzata ca ar fi participat nemijlocit la interogatorii. Legislatia americana interzice izolarea detinutilor in locuri secrete, fara acces la avocati.

O data cu razboiul din Afghanistan, din 2002, numarul celor retinuti de trupele americane s-a marit considerabil, ceea ce a a dus la aparitia asa numitelor "locatii neidentificate" (black site) de pe harta CIA, adica centre secrete, aflate in state prietene sau aliate. Se crede ca, in multe situatii, se apela la tortura, motiv pentru care CIA ar fi si refuzat cererile repetate ale organizatiilor umanitare si de aparare a drepturilor omului de a-i vizita pe detinutii cercetati de Agentie.

Pe masura ce popularitatea razboiului din Irak si a presedintelui Bush a scazut si s-a aflat despre reteaua de centre de detentie din strainatate, si in urma scandalului legat de abuzurile din inchisoarea de la Guantanamo Bay din Cuba, Congresul american a devenit din ce in ce mai preocupat de activitatile din strainatate ale CIA. Cu atat mai mult cu cat centrele de detentie sau izolare sunt, in cea mai mare parte, construite si intretinute din fonduri aprobate de Congres.

Presa americana a semnalat, in luna octombrie, o intalnire a vicepresedintelui Dick Cheney si a directorului CIA, Porter Gross, cu senatorul John McCain, initiatorul unui proiect de lege votat deja de Senat, prin care se interzice tratamentul inuman, degradant si crud aplicat oricarei persoane aflate in custodia unei institutii a guvernului SUA. Cheney si Gross au solicitat atunci introducerea unui amendament care sa precizeze ca exista exceptii in cazul in care "presedintele SUA considera ca astfel de tratamente sunt vitale pentru protejarea Statelor Unite si a cetatenilor ei de atacuri teroriste".

Centre de detentie CIA in foste state comuniste ?

Unul dintre primele centre secrete de anchetare a fost descoperit intr-o fabrica parasita de caramida din apropierea capitalei Afganistanului, Kabul. Centrul avea numele de cod "salina" ("salt pit").

Ziarul american Washington Post scria, pe 2 noiembrie, ca interogatorii conduse de servicii de securitate autohtone ar fi avut loc in Egipt, Iordania, Maroc si Afganistan si ca, intre 2002 si 2003, CIA ar fi obtinut si acordul altor state, unele din centrul si sud-estul Europei, in anchetarea suspectilor de terorism pe teritoriul lor. Peste 100 de suspecti de terorism ar fi fost transferati in centrele din strainatate, finantate si conduse de CIA.

Ministrul de interne al Cehiei, Frantijek Bulban, a recunoscut ca guvernul de la Praga a fost contactat in vederea deschiderii unui astfel de centru pe teritoriul tarii, dar a refuzat cererea CIA. Guvernele Ungariei, Poloniei si Romaniei, care au sprijinit constant politica americana in Orientul Apropiat, au negat ca ar avea cunostinta de astfel de centre de detentie CIA pe teritoriul lor.

Organizatia neguvernamentala Human Rights Watch a indicat in mod special Romania si Polonia ca posibile destinatii ale unor transferuri de prizonieri straini. Cele doua tari sunt recunoscute pentru solidaritatea lor constanta fata de Statele Unite. Romania are 730 de soldati in Irak si 500 in Afganistan, a permis armatei americane sa foloseasca spatiul aerian in mai multe randuri si baza militara de la Kogalniceanu si a fost prima tara din Europa care, in 2002, a semnat un controversat tratat bilateral prin care acorda imunitate soldatilor americani fata de Tribunalul Penal International.

Polonia are 1700 de soldati in Irak, controleaza un intreg sector de operatiuni militare si nu si-a ascuns niciodata sprijinul neconditionat fata de Washington. "In contextul in care aceste tari au fost atat de solidare cu politica americana, e greu de crezut ca ar fi refuzat o cerere din partea CIA", a declarat la BBC directorul Institute for Transitional Democracy and International Security de la Budapesta, Sebesyen Gorka, care nu exclude nici posibilitatea ca Ungaria sa fi fost solicitata in acelasi scop.

In Spania, Norvegia si Suedia au fost deschise anchete care sa verifice eventuala tranzitare pe teritoriul lor a unor avioane CIA care ar fi avut la bord detinuti straini.

Orice tara care ar fi devenit gazda a unui centru secret CIA de detentie s-ar face vinovata de incalcarea legislatiei internationale si a legislatiei militare SUA. Toate tarile vizate, cat si Statele Unite sunt semnatare ale Conventiei ONU impotriva Torturii si a altor Tratamente sau Pedepse Inumane si Degradante. Conventia de la Geneva se bazeaza pe experienta celui de al doilea razboi mondial. Razboiul declarat impotriva terorismului a inceput in 2001. Sustinatorii lui contesta aplicarea Conventiei retelelor teroriste precum Al Qaeda.


Despre autor:

Sursa: Bbc.co.uk


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.