Presedintele rus Vladimir Putin l-a primit marti seara, la Kremlin, pe omologul sau sarb Boris Tadici, pentru a discuta printre altele un subiect delicat de pe agenda internationala: Kosovo. "Din nefericire, comunitatea internationala a decis sa inceapa negocierile privind statutul provinciei Kosovo fara implementarea ?standardelor Kosovo?", a spus Tadici la intalnirea cu liderul rus.

La randul sau, Putin a tinut sa-si exprime speranta ca "dezintegrarea ar trebui prevenita in alte state". La ce s-o fi gandit liderul de la Kremlin cand a spus acestea? La Spania, Marea Britanie, Italia - sau la Basarabia, pe al carei teritoriu exista inca trupe rusesti? Oare soldatii lui Putin sunt acum pe post de "porumbei ai pacii" pe Nistru si pozeaza in garanti ai stabilitatii si suveranitatii guvernului de la Chisinau? Sau poate Putin se teme de pericolul unei alte "dezintegrari" a Rusiei, in conditiile in care Cecenia continua sa dea dureri de cap liderilor de la Moscova.

Dar nu, in declaratiile facute, Putin nu a mers atat de departe cu viziunile, ci s-a limitat la regiunea Balcanilor. "Daca albanezii vor sa aiba dreptul la autodeterminare si sa infiinteze un stat independent, alte tari din regiune ar trebui sa aiba acelasi drept. Asta ar putea duce la dezintegrarea unor tari ca Macedonia sau Bosnia-Hertegovina", a declarat Putin, citat de "Ria-Novosti".

"Imi amintesc ca atunci cand 30.000 de albanezi au fost obligati sa-si paraseasca locuintele, intreaga lume vorbea despre un dezastru umanitar. Acum 200.000 de sarbi si-au parasit casele si toata lumea tace din gura", a avertizat liderul de la Kremlin. Presedintele Tadici a precizat ca problema umanitara este actuala in regiune si ca Serbia se asteapta la sustinerea Rusiei. "Desi Serbia nu este multumita de startul negocierilor asupra statutului provinciei Kosovo, Serbia va participa la discutii, intelegand responsabilitatea sa pentru situatia din regiune", a declarat liderul de la Belgrad.

"Serbia respecta si recunoaste drepturile legitime ale albanezilor din Kosovo. Totusi, incercam sa aparam si interesele legitime ale refugiatilor sarbi", a spus Tadici. Presedintele Serbiei s-a aratat dispus sa mearga la Pristina (capitala provinciei Kosovo) pentru a discuta direct cu "colegii albanezi".

Havel scrie, Roman semneaza

Citeste si:

Fostul presedinte al Cehiei, Vaclav Havel, i-a trimis o scrisoare presedintelui rus Vladimir Putin in care ii cere sa "onoreze standardele democratice si libertatile individuale". Scrisoarea a fost semnata de alti sapte fosti sefi de state sau de guverne, membri ai "Clubului de la Madrid", printre care si fostul premier roman Petre Roman. L-am contactat pe Petre Roman pentru a afla care a fost contributia domniei sale la redactarea acestei scrisori pe care a semnat-o. "Scrisoarea este adresata de Vaclav Havel. El ne-a rugat pe cei care suntem membri ai Clubului de la Madrid sa semnam, daca dorim, aceasta scrisoare", a precizat Roman.

Fostul premier nu a putut preciza cine a mai semnat documentul, dar a subliniat ca scrisoarea nu a fost sustinuta de o serie de fosti lideri din Vestul Europei, printre care si fostul premier socialist francez Lionel Jospin. "Dezbaterea a fost daca Clubul de Madrid, ca organizatie, poate sa-si asume aceasta scrisoare. Eu am spus ca nu ar trebui, pentru ca aceasta organizatie ar trebui sa ramana un partener de dialog pentru Rusia", a mentionat Roman pentru "Averea".

De mentionat ca scrisoarea lui Havel a fost semnata, pe langa Petre Roman, de fostul presedinte al Irlandei, Mary Robinson, fostul presedinte al Islandei, Vigdis Finnbogadottir, fostul presedinte al Albaniei, Rexhep Meidani, fostul premier al Bulgariei, Filip Dimitrov si fostul premier al Canadei, Kim Campbell.

"Greii", in silenzio stampa

Din Clubul de Madrid mai fac parte Helmut Kohl, fostul cancelar al Germaniei, Martti Ahtisaari, fostul presedinte al Finlandei, Fernando Cardoso, fostul presedinte al Braziliei (si presedinte al Clubului de la Madrid), Jose Maria Aznar, fostul premier al Spaniei, Carl Bildt, fostul premier al Suediei, Jacques Delors, fostul presedinte al Comisiei Europene, Bill Clinton, fostul presedinte al SUA, Mihail Gorbaciov, fostul presedinte al URSS, John Major, fostul premier al Marii Britanii, Romano Prodi, fostul presedinte al Comisiei Europene,

Havel i-a scris lui Putin ca este ingrijorat de presiunea pusa pe Opozitie si mass-media din Rusia. De asemenea, fostul presedinte ceh a spus ca exista suspiciuni ca guvernul rus incearca sa-si reduca la tacere oponentii prin aducerea acestora in fata instantelor de judecata si a dat ca exemplu cazul lui Mihail Hodorkovski. "Noi (...) cerem guvernului rus si mai presus de toate dumneavoastra personal sa recunoasteti standardele si libertatile individuale", noteaza dramaturgul ceh.