Executivul parizian a aprobat ieri un proiect de lege care prevede prelungirea starii de urgenta pentru o perioada de inca trei luni. Desi numarul incidentelor violente s-a redus in ultimele zile, extinderea intervalului in care pot fi luate masuri exceptionale pana la mijlocul lunii februarie demonstreaza ca oficialii francezi se tem de o criza profunda si de durata.

In cazul in care proiectul respectiv va fi aprobat astazi de catre legislativ, autoritatilor locale li se va permite in continuare sa impuna restrictii de circulatie si sa efectueze perchezitii la domiciliul persoanelor suspectate ca detin arme, fara a mai fi nevoie de un mandat judiciar. "Este o masura de protectie, dar si de precautie", a explicat presedintele Jacques Chirac, adaugand ca aceasta va fi aplicata "temporar" si doar acolo unde este strict necesar.

In noaptea de duminica spre luni, numarul masinilor incendiate a inregistrat o scadere semnificativa, ajungand la 284 - fata de 374 in noaptea precedenta. Nu au mai existat nici ciocniri intre politisti si protestatari, iar fortele de ordine au constatat cu satisfactie ca bilantul ultimei zile, fata de cel de-acum o saptamana (cand au fost incendiate 1.400 de masini), demonstreaza ca tensiunile se potolesc. De altfel, numarul incidentelor violente a scazut in mod constant incepand de joi, cand a fost decretata starea de urgenta, stare care, potrivit legislatiei in vigoare, este valabila pana duminica. Ieri seara, Jacques Chirac urma sa rosteasca prima declaratie solemna pe tema violentelor urbane, dupa ce presa l-a criticat aspru pentru discretia de care a dat dovada de la inceperea revoltei.

In cursul noptii de duminica spre luni, patru autoturisme si doua excavatoare au fost incendiate si la Berlin, dar autoritatile au declarat ca nu exista indicii care sa demonstreze ca evenimentele ar avea legatura cu cele din Franta.

Citeste si:

Bani de la UE

Potrivit AP, in urmatoarele zile, Franta ar putea initia expulzarea imigrantilor implicati in violente, un plan pus la cale de ministrul de interne, Nicolas Sarkozy, si care ridica serioase semne de intrebare in ce priveste respectarea drepturilor omului. Pe de alta parte, ministrul de externe, Philippe Douste-Blazy, a declarat ca sustine aceasta initiativa, cu conditia sa fie trimisi acasa doar cei care au imigrat ilegal, nu si cei care au primit permisiune de sedere in Franta.

Oficialii comunitari s-au hotarat sa dea o mana de ajutor in vederea reconstructiei oraselor afectate de revolta. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a propus ca UE sa ofere Frantei 58 de milioane de euro in acest scop. De asemenea, la suma respectiva s-ar putea adauga 1,17 miliarde de euro destinate crearii locurilor de munca in suburbii si coeziunii sociale, deoarece exista temeri ca, in cazul in care nu vor fi solutionate, izbucnirile de violenta din suburbiile oraselor franceze s-ar putea extinde in intreaga Uniune Europeana. Incercand sa rezolve si o alta problema a UE, cea legata de proiectul bugetar pentru 2007-2013, Barroso a fost de parere ca Marea Britanie ar trebui sa renunte la rabatul sau, deoarece acesta nu se mai justifica.