Negociatorul Natiunilor Unite pentru Kosovo, fostul presedinte finlandez Martti Ahtisaari, se asteapta ca discutiile privind statutul provinciei sa fie anevoioase si de durata. "Le ofer job-ul meu celor care se asteapta ca acest proces sa dureze trei sau patru luni", a declarat Ahtisaari, care a participat ieri, la Bruxelles, la o conferinta privind managementul situatiilor de criza. Pe 24 octombrie, ONU a fost de acord cu lansarea negocierilor pentru statutul provinciei, care vor incepe efectiv spre sfarsitul acestei luni, odata cu vizitele lui Ahtisaari la Belgrad si Pristina. Din 1999, provincia Kosovo s-a aflat sub protectorat ONU.

"Voi vizita Kosovo, Serbia-Muntenegru, Macedonia si Albania", a declarat Ahtisaari, subliniind ca isi va incepe delicata misiune prin a asculta ce au de spus partile implicate in negocieri. "Acesta va fi primul meu contact cu cei din regiune si astfel voi demara procesul de negociere", a precizat trimisul special al ONU. Fostul presedinte finlandez a refuzat sa avanseze un termen final pentru negocieri, spunand ca este dificil sa faca o astfel de estimare, inainte de a-i fi intalnit pe liderii sarbi si albanezi implicati in acest dosar. "Imi este imposibil sa estimez cat timp vor dura discutiile si cred ca ar fi si iresponsabil din partea mea, atata timp cat nu am luat legatura cu cei din zona", a declarat Ahtisaari, citat de Reuters.

"Vom fi cat se poate de expeditivi, pentru ca toata lumea intelege ca actuala situatie nu poate continua la nesfarsit", a spus el. Nu este pentru prima data cand Ahtisaari are de-a face cu dosarul kosovar. In 1999, el i-a inmanat presedintelui Slobodan Milosevici conditiile UE pentru ca NATO sa puna capat bombardamentelor in regiune, care au durat 78 de zile.

Ahtisaari a anuntat ca la negocieri va participa un grup de contact format din reprezentanti din Marea Britanie, Franta, Germania, Italia, Rusia si SUA si a subliniat rolul crucial pe care-l va juca UE in gasirea unei solutii in dosarul kosovar. Bruxelles-ul va fi reprezentat la negocieri de Stefan Lahne, un reputat specialist in problematica Balcanilor si consilier al lui Javier Solana.

Albanezii vor independenta 100%

Citeste si:

Ahtisaari are un mandat dificil, atata vreme cat etnicii albanezi, care reprezinta aproximativ 90% din populatia provinciei, doresc independenta fata de Serbia, o pretentie respinsa categoric de Belgrad, care vrea sa pastreze controlul oficial asupra regiunii.

Ministrul sarb de Externe, Vuk Draskovici, admite ca Serbia trebuie sa fie realista in privinta viitorului provinciei, dar a subliniat ca Belgradul se va opune ideii de independenta in timpul negocierilor. "Faptul ca Serbia nu are autoritate asupra provinciei sudice, din 1999, este o realitate trista", a spus seful diplomatiei sarbe, care a adaugat, optimist, ca partile pot ajunge, cu "intelepciune si realism", la un acord.

Premierul provinciei, Bairam Kosumi, respinge solutia unei "independente conditionate", spunand ca nu este de acord sa se targuiasca pentru independenta provinciei. Kosumi a precizat ca, in schimbul independentei, liderii politici de la Pristina se angajeaza sa accepte asistenta din partea NATO, in chestiuni de securitate, si a UE. "Kosovo trebuie sa fie independent, la fel ca toate celelalte state din regiune si sa aiba la fel de multa suveranitate ca ele", a conchis Kosumi, intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera.

Agitatie si la sarbii bosniaci. Mai multe afise care cer independenta Republicii Srpska (RS), entitatea sarbeasca din Bosnia, au fost postate in localitatea Doboj din nord-estul tarii, in conditiile in care la Bruxelles au loc discutii privind modificarea Constitutiei in sensul consolidarii autoritatii centrale. "Sa fim convingatori si sa separam RS de Bosnia -Hertegovina", scrie pe afisele distribuite de Miscarea Poporului Sarb, organizatie necunoscuta pana in prezent.