Descoperirea facuta de doi cercetatori australieni, potrivit careia ulcerul este provocat de o bacterie si nu de stres, asa cum se credea, a fost laureata cu Premiul Nobel pentru medicina de anul acesta. In 1982, dr. Robin Warren, de la Spitalul Regal Perth, a fost primul care a demonstrat ca pacientii care sufera de ulcere cronice au si tendinta de a "gazdui" in stomac colonii de bacterii. Barry Marshall, cercetator la Universitatea Australiei de Vest, a devenit interesat de descoperirea lui Warren si a initiat studiile care au dus la identificarea bacteriei responsabile, pe care a botezat-o Helicobacter pylori.

Marshall a mers pana la a-si testa teoria pe propria piele, infectandu-se si imbolnavindu-se deliberat. Pana la lucrarea de pionierat a celor doi, lumea medicala nutrea convingerea ca in mediul foarte acid din stomac nu poate trai niciun microorganism, iar ulcerul si gastrita ar fi rezultatul unui stil de viata necumpatat si al stresului. La aproape 25 de ani de la realizarea descoperirii, Comitetul Nobel, de la Institutul Karolinska, din Stockholm, Suedia, a hotarat sa-i premieze pe cei doi, care au demonstrat, implicit, ca ulcerul poate fi tratat.

Premiu udat cu sampanie

Citeste si:

"Gratie descoperirii facute de Marshall si Warren, maladia ulcerului peptic nu mai este o boala cronica, adesea dizabilitanta, ci una care poate fi tratata cu o mica doza de antibiotice si de inhibitori ai secretiei de acid", se afirma in anuntul comitetului. Helicobacter pylori este responsabila pentru instalarea gastritei, a ulcerului gastric si a celui duodenal, dar si a unei forme de cancer la stomac.


Anuntati telefonic de faptul ca descoperirea de acum 23 de ani le-a adus Premiul Nobel, Marshall si Warren, aflati "intamplator" impreuna intr-un restaurant, au sarbatorit cu sampanie si cu bere, declarandu-se "incantati", cat si "un pic coplesiti" de aceasta recunoastere. "Evident, este cel mai bun lucru care i se poate intampla cuiva din cercetarea medicala. Este aproape incredibil", a declarat Marshall. Premiile Nobel au o valoare de 10 milioane de coroane suedeze, aproximativ 1,1 milioane de euro. Ieri, a fost decernat si Premiul Nobel pentru fizica, atribuit americanilor Roy Glauber si John Hall, precum si germanului Theodor Hansch, pentru lucrari in domeniul opticii.

Cobai de bunavoie

Autoexperimentarea era candva o practica des intalnita in cercetarea medicala:
> In secolul al XIX-lea, cercetatorul german Max von Pettenkofer a baut continutul unei eprubete pline cu bacterii care provoaca holera, in incercarea de a infirma teoria ca boala ar fi provocata de microorganisme.
> Prin 1905, britanicul J.S. Haldane a demonstrat pe propria-i piele ca o fiinta umana poate tolera aerul incalzit la 150 de grade Celsius.
> In 1900, americanul Walter Reed, membru al Comisiei pentru combaterea febrei galbene, a convins trei colegi sa se expuna muscaturilor de tantari purtatori ai virusului febrei galbene, pentru a-i confirma ca vectori. In ziua in care trebuia sa faca si el experimentul, Reed a dat bir cu fugitii.
> In 1929, chirurgul german Werner Frossmann si-a inserat un tub in inima.