Ministrii de externe ai Uniunii Europene au cazut de acord asupra cadrului de negocieri cu Turcia dupa ce Austria si-a retras obiectiunile - dar nu e clar daca guvernul turc a acceptat toate conditiile. In paralel, Croatia a primit un aviz pozitiv privind cooperarea cu tribunalul international pentru crimele de razboi in fosta Iugoslavie, ultimul obstacol pe calea inceperii negocierilor de aderare.

Ceremonia de deschidere a negocierilor de aderare cu Turcia trebuia sa aiba loc la sase ora Romaniei, dar de abia atunci ministrii de externe au cazut asupra unui acord dificil privind un document de sapte pagini continand conditiile in care se desfasoare negocierile. Ministrul sloven Dimitri Rupel a confirmat: "exista un acord daca inteleg bine semnele", mi-a spus domnul Rupel.

Pana in ultima clipa Austria, unde numai 10 la suta din populatie sustine aderarea Turciei, s-a opus, cerand ca Uniunea sa mentioneze alternative in cazul in care Turcia n-ar indeplini criteriile sau Uniunea Europeana n-ar fi capabila sa primeasca in cele din urma o tara asa de mare si de saraca. Detaliile sunt inca neclare, dar documentul va sublinia ca unul din criteriile care va fi luat in vedere e capacitatea de absorbtie a Uniunii, aratand in acelasi timp ca negocierile sunt un proces deschis, al carui rezultat nu poate fi garantat.


Acordul de la Luxemburg trebuie sa fie acceptat insa si de Ankara. Oricum va fi greu ca negocierile sa inceapa la 3 octombrie, asa cum promisesera in decembrie trecut liderii Uniunii Europene, iar cand se va intampla, va fi un debut chinuit pentru un proces care va dura cel putin zece ani.

Citeste si:

Ca din intamplare, Austria si-a ridicat obiectiunile privind Turcia tocmai cand vecina si protejata ei, Croatia, primea o stire mult asteptata.

"Sunt deosebit de fericita sa confirm deplina cooperare a Croatiei cu tribunalul international de la Haga", a declarat la Luxemburg Carla del Ponte, procurorul sef al tribunalului pentru fosta Iugoslavie. Era ultimul obstacol in calea negocierilor de aderare, amanate in martie datorita esecului autoritatilor de la Zagreb de a-l gasi pe generalul Ante Gotovina, unul din cei mai cautati oameni de pe lista Carlei del Ponte.

Dupa ce vinerea trecuta, doamna del Ponte se declarase dezamagita ca generalul e inca in libertate, ea s-a declarat satisfacuta de eforturile recente ale croatilor si de reforma serviciilor de securitate. Premierul Ivo Sanader care a aparut radios la o conferinta de presa alaturi de doamna del Ponte, asteapta acum o noua data de la ministrii de externe. Dupa 24 de ore de negocieri intense, exista acum sansa ca Uniunea Europeana sa trimita un semnal pozitiv atat lumii islamice cat si Balcanilor.