Urnele s-au deschis ieri, la ora opt, in capitala Saxoniei, pentru a le permite celor aproximativ 219.000 de alegatori sa voteze in alegerile parlamentare, terminate "in coada de peste". Pana la pranz, prezenta la vot era de 44,4%, in ciuda ploii puternice. Scrutinul, a carui miza este de trei mandate in Bundestag, a fost amanat doua saptamani din cauza mortii unui candidat local. Rezultatul nu poate provoca o schimbare spectaculoasa de situatie, important insa este efectul psihologic pe care-l va avea asupra celor mai importanti actori ai negocierilor pentru formarea guvernului: Gerhard Schroeder si Angela Merkel.

Social-democratii lui Gerhard Schroeder s-au clasat pe locul al doilea in alegerile parlamentare, obtinand 222 de mandate, spre deosebire de Uniunea Crestin-Democrata si aliatii lor bavarezi, social-democratii (CDU-CSU), care au castigat 225 de locuri in Bundestag. In aceasta situatie, Gerhard Schroeder si Angela Merkel isi disputa fotoliul de cancelar. Schroeder refuza sa se declare invins si isi planifica agenda externa. El va pleca, miercuri, in Spania, pentru o intalnire cu premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero, lasand sa se inteleaga ca nu renunta la sefia guvernului.

De cealalta parte a baricadei, Merkel sustine ca formatiunea sa este invingatoare, deci e normal sa devina cancelar. Ea conditioneaza o eventuala alianta cu SPD de renuntarea lui Schroeder, care refuza categoric aceasta varianta, spunand ca problema viitorului cancelar trebuie supusa negocierilor. Cei doi s-au atacat reciproc, in cursul ultimului miting electoral de vinerea trecuta, de la Dresda.

In ciuda impasului aparent, Deutsche Welle comenta ieri ca perspectiva unei largi coalitii SPD - CDU-CSU incepe sa se profileze. Piata financiara a reactionat pozitiv la aceasta idee, sperand ca un guvern de coalitie va putea rezolva complexele probleme economice cu care se confrunta Germania. Valoarea actiunilor a atins saptamana trecuta al treilea maxim din ultimele sase luni. Cancelarul Gerhard Schroder a convocat alegeri anticipate dupa ce SPD a pierdut, in urma cu cateva luni, Renania de Nord-Westfalia, considerat drept fieful acestui partid.

El declara atunci ca are nevoie de votul de incredere al germanilor, pentru a promova ambitiosul pachet de reforme. Analisti si politicieni au comentat gestul sau drept "sinucidere politica", dar rezultatul alegerilor arata ca Schroeder nu s-a inselat atat de mult, diferenta dintre cele doua formatiuni fiind nesemnificativa.

Citeste si:

Schroeder in razboi cu presa

Daca este inca neclar cum vor decurge negocierile, cert este ca Schroeder a pierdut un aliat important, presa. El a atacat dur media germane imediat dupa ce s-au anuntat rezultatele alegerilor parlamentare, pe 18 septembrie. "Sunt mandru de cetatenii care nu au cedat manipularilor presei", a spus atunci Schroeder. Cele mai importante organizatii media din Germania au respins categoric acuzatiile privind existenta unei campanii impotriva cancelarului sau a unui partizanat cu opozitia conservatoare.

"Ce se mai poate spune despre un politician care isi incepe mandatul ca 'un cancelar media' si termina ca un critic al presei?", s-a intrebat Michael Backhaus, editor politic al ziarului "Bild", citat de Reuters. "Am avut parte de o presa teribil de partinitoare, lucru fara precedent in Germania", a acuzat Schroeder, secondat de ministrul de Interne, Otto Schily. Michael Konken, presedintele Asociatiei germane a jurnalistilor profesionisti, a replicat: "Nu pot sa inteleg cum Schroeder poate acuza, in masa, 70.000 de ziaristi din Germania de partinire".

Analistul politic Claus Leggewie, de la Centrul pentru Media din Giessen, a catalogat acuzatiile lui Schroeder drept ridicole, spunand ca este rolul presei sa abordeze, in mod critic, activitatea guvernului. Lutz Erbring, profesor de comunicatii la Universitatea Libera din Berlin, considera deplasata reactia lui Schroeder, dar admite ca exista cazuri de manipulare politica a presei, notand ca ziare si reviste cu tenta de stanga au fost mai critice la adresa cancelarului. Totusi, Erbring a sesizat faptul ca Schroeder, odata "alintatul" presei, nu s-a plans atunci cand cronicile ii erau favorabile.