"Luna aceasta a fost fixat un nou record minim al suprafetei calotei glaciare", citau agentiile internationale de presa cuvintele omului de stiinta Marc Serreze, de la Centrul national pentru studierea fenomenului glaciar (NSIDC). "Este cea mai mica suprafata inregistrata din istoria existentei satelitilor, iar tendinta continua", a spus el.

Ultimele date confirma aceasta concluzie deloc imbucuratoare: la 19 septembrie, "caciula de gheata" a Terrei avea o intindere de 5,35 milioane kilometri patrati, cea mai scazuta cifra incepand din 1978, cand oamenii de stiinta au putut folosi pentru prima data avantajele satelitilor artificiali ai Pamantului. Este mai putin cu 20 de procente decat nivelul anilor 1978-2000. Ritmul actual de topire inseamna 8% in 10 ani. Daca lucrurile nu se calmeaza, in vara lui 2060 este posibil ca in Arctica sa nu mai ramana gheata deloc. Serrese este convins, de altfel, ca fenomenul este dovada, dar si consecinta schimbarilor climatice legate de activitatea omului.

Intre timp, mai multi cercetatori, printre care si autorul de succes Michael Crichton, au pledat, in Congresul american, in favorea depolitizarii dezbaterilor privind incalzirea climatica. "In momentul in care politicul o ia inaintea rezultatului stiintific, acest lucru se concretizeaza, cel mai ades, prin renuntarea la principiul verificarii independente", a explicat scriitorul Crichton.

"Exista numeroase indicii care arata ca emisiile cu efect de sera produse de activitatile omului sunt in masura sa produca fenome anormale, precum cicloane de o uriasa putere", a spus, la randul lui, David Sandalow, expert in probleme de mediu de la Brooklings Institution. Trebuie, a estimat el, "sa dam dovada de mai multa responsabilitate in fata riscurilor prezentate de incalzirea climatica, incercand, totodata, sa ne perfectionam cunostintele stiintifice pentru a elabora politici adecvate".