Kabul, 26 august. Afara sunt aproape 40 de grade. Impreuna cu zece jurnalisti din toata Europa si cu insotitoarea noastra, Lisa Simpson, caporal in Armata americana, astept in fata unei porti inalte cam de 2 metri, acoperita cu sarma ghimpata, flancata de politisti afgani si baricadata cu saci de nisip.

Ne pregatim sa vizitam institutia devenita vedeta anul acesta, caci ea este unul dintre organismele care controleaza desfasurarea alegerilor legislative, care se vor desfasura duminica, in Afganistan. Format din 13 specialisti intr-ale procesului electoral, JEMB a aparut din necesitatea de a demonstra ca si in Afganistan - tara unde americanii l-au cautat in urma cu patru ani pe Ossama ben Laden, acuzat ca a pus la cale atentatele teroriste din Statele Unite, din 11 septembrie 2001 - scrutinul din 18 septembrie este posibil. JEMB a fost creat in februarie 2004, printr-un decret al presedintelui Hamid Karzai, si este format din membri ai Comisiei Electorale Nationale si din experti internationali, numiti de Reprezentantul Special al Secretariatului General al ONU in Afganistan.

OPT ZILE PE MAGAR.

Asa a inceput ziua noastra la JEMB. Afland de la cei implicati care este pretul democratizarii Afganistanului. Povestile unora dintre responsabilii straini au fost cutremuratoare. O femeie insarcinata - ne spune Lina Abirafen, unul dintre expertii JEMB - a calatorit opt zile pe spinarea unui magar pentru a ajunge la un centru de inregistrare a candidaturilor. Opt zile prin nordul muntos al Afganistanului, unde pericolul este urias. In Afganistanul patriarhal, in care femeia joaca inca un rol inferior barbatului, in multe dintre regiunile acestei tari ea fiind doar un instrument folosit la treburile casnice, anul acesta, ea a devenit un simbol. O speranta.

Incurajate de reprezentantii comunitatii internationale, femeile s-au implicat in mai toate activitatile electorale. Dintre cei 5.800 de candidati eligibili, 582 sunt femei. Ale caror platforme electorale invoca pacea, stabilitatea economica, accesul egal la educatie si acordarea unor drepturi sexului slab. Dintre cei 1,5 milioane de alegatori cu drept de vot, 45% sunt femei. "Mult mai multe fata de anul trecut", declara marinimos Richard Atwood, seful de operatiuni de la JEMB. "Sunt femei care, in ultimii trei ani, au devenit extrem de active in societate", completeaza Lina, o tanara cu origini libanezo-palestiniene, care si-a petrecut ultimii doi ani incercand sa le convinga pe locuitoarele Kabulului sa iasa din anonimat.

O FASCINATIE IN CULORI.

Am incercat, dupa ce am plecat de la JEMB, sa gasim femeile despre care ne-au vorbit expertii electorali. Ne-am oprit direct la magazinul de langa Casa de oaspeti Popo Sallis, unde suntem cazati. Aici, o tanara de vreo 25 de ani ne povesteste cum a fost nevoita sa fuga in Rusia si apoi in Iran, impreuna cu familia ei, de frica talibanilor. Se intampla la sfarsitul anilor ’90, dupa ce talibanii au instaurat in Afganistan un regim sangeros, marcat de abuzuri, crime, nenorociri... Tanara vanzatoare ne-a povestit ca, desi Iranul a devenit pentru ea a doua patrie, anul trecut a decis sa se intoarca in Afganistan.

Auzise de la cunoscuti ca lucrurile incepusera sa se schimbe. Si ea parea diferita fata de celelalte femei pe care le-am intalnit in Afganistan. Mi-a sarit imediat in ochi absenta burkai. Acea rochie lunga pana in pamant, cu un fel de gluga care cuprinde intreaga fata, inclusiv ochii peste care era asternuta o bucata de panza cu gauri mici. Vestimentatia acopera o tinuta exemplara pentru multe dintre femeile pe care le-am vazut. Sub burka, ele poarta fuste lungi, de o tesatura extraordinara si culori calde, delicate. De cele mai multe ori, burka are culoarea albastra, ca si a pietrei sacre Lapis Lazuli, una dintre frumusetile neinsufletite ale Afganistanului, care se regaseste in minele din munti.

Desi multi straini sustin ca burka nu are conotatie religioasa, femeile se acopera din cap pana in picioare pentru ca asa au invatat din mosi-stramosi.

"Femeia este considerata deseori un instrument politic, desi Coranul (cartea sfanta a Islamului - n.r.) spune ca ea are un statut special", explica Barbara. Conditia femeii afgane este destul de alarmanta. In nord, la Mazar, n-am vazut femeie fara fata acoperita. La Bagram, la fel. Doar la Kabul se mai misca lucrurile din acest punct de vedere, au lasat sa se inteleaga oamenii cu care am vorbit.

Citeste si:

SUVENIRURI.

Dar dincolo de toate, burka este fascinanta. Pentru multi dintre noi, care nu avem restrictii vestimentare impuse de un regim sau o traditie - poate doar de bunul-simt -, burka a devenit o atractie. Doi dintre colegii mei, Marco Liconti, din Italia, si Gabor Toth, din Ungaria, s-au targuit minute in sir, intr-un magazin de pe Strada Gaina din Kabul, pentru a avea acasa vesmantul traditional afgan.

Aproape in fiecare seara ne adunam cu totii la Restaurantul Marco Polo de pe Strada 10 si povestim, de fiecare data, pana tarziu in fata unei portii uriase de orez - "a la Kabul" - cu morcovi rasi si stafide, o minunatie.

Soldatii romani nu agreeaza ziaristii

PREZENTA MILITARA.
"Rechinul" A-10, intotdeauna la datorie
Am incercat, intr-una dintre zilele petrecute la sediul ISAF din Kabul, sa iau legatura cu cativa militari romani. Vorbisem inca din Romania, inainte de plecarea mea spre Afganistan, sa ma intalnesc cu oamenii nostri de la Kabul. Era stabilita intalnirea la o anumita ora, intr-o anumita zi si-ntr-un anumit loc. Stiam ca in capitala afgana exista, in cadrul ISAF, un pluton de Politie Militara (format din 25-30 de oameni) si ca la Kandahar Romania a trimis un batalion de infanterie (format din circa 400 de oameni), in cadrul coalitiei internationale antitero.

Am plecat la intalnirea cu trupele ISAF, impreuna cu colegii mei jurnalisti, la ora stabilita. Dar daca ei au reusit sa se intalneasca imediat cu militarii din tarile lor, eu a trebuit sa-mi astept conationalii aproape trei ore. Dupa o ora si 40 de minute a aparut un alt grup de militari, de la Operatii psihologice. Deoarece, spuneau acestia, era nevoie de aprobari oficiale de la Bucuresti pentru a oferi informatii de natura publica, ei au abordat un ton de saga si m-au trimis sa ma informez despre misiunea lor pe site-ul Ministerului Apararii.

Si au repetat aceleasi glumite si cu un alt coleg din presa romana. Lucrurile n-au stat mai bine nici mai tarziu, la trei ore dupa momentul programat din Bucuresti, cand am reusit in sfarsit sa ma intalnesc cu patru scorpioni rosii. Daca initial pareau dornici de vorba, s-au risipit in spatiu in cateva minute, lasandu-mi impresia ca ma aflam in fata televizorului, la un alt episod din celebrul film "Trazniti in NATO". Altfel nu se explica acest comportament al unor oameni din trupele internationale de securitate si asistenta de la care se presupune ca jurnalistii ar trebui sa primeasca informatii sanatoase despre participarea tarii in diferitele misiuni riscante de pe mapamond.

TRADITIE

"Femeile se acopera din cap pana in picioare pentru ca asa au invatat din mosi-stramosi, toaleta aceasta este omniprezenta pe strazile Kabulului, ale Bagramului si, mai ales, ale Mazar e-Sharifului. Multi afgani incearca sa-si conserve religia musulmana si traditiile indreptandu-le pe femei impotriva occidentalilor"
Barbara Rodey, reprezentant USAID IMPLICARE

"Femeile s-au implicat in mai toate activitatile electorale. Dintre cei 5.800 de candidati eligibili, 582 sunt femei ale caror platforme electorale invoca pacea, stabilitatea economica, accesul egal la educatie si acordarea unor drepturi sexului slab"
Barbara Rodey, reprezentant USAID IMPLICARE