Curtea de Justitie a acordat Bruxelles-ului, marti, dreptul de a obliga statele membre sa-si armonizeze Codul penal cu legile europene in domeniul poluarii mediului. Nici macar parlamentul sau guvernul statului de origine al infractorului nu se vor mai putea opune pedepsei penale sau amenzii instituite de instantele europene, legile comunitare prevaland asupra celor nationale. Hotararea a fost combatuta din rasputeri de 11 din cele 25 de state membre, care refuza cu obstinatie transferarea unei asemenea puteri decizionale de la nivel national la unul centralizat, european.

Cea mai virulenta opozanta a verdictului CEJ, Marea Britanie, cunoscuta pentru euroscepticismul sau, a replicat ca aceasta armonizare a legii este neadecvata, intrucat "dreptul penal este o problema de cooperare intre guvernele statelor-membre". Britanicii, care au suspendat sine die referendumul asupra Constitutiei europene, au amenintat, in schimb, ca vor organiza un referendum pe tema retragerii Marii Britanii din UE, precum declara Roger Knapman, membru al Parlamentului European.

Alte state membre au amenintat ca nu vor pune in aplicare aceasta armonizare, pentru ca dreptul de a stabili prevederile Codului penal tine strict de suveranitatea fiecarui stat. Cu toate acestea, judecatorii Curtii de la Luxemburg au apreciat ca guvernele nationale nu au dreptul de a lipsi legislatia europeana de posibilitatea de a impune sanctiuni penale, nici o autoritate statala neavand dreptul sa faca apel la decizia CEJ. Totul a pornit de la refuzul catorva state europene de a-si armoniza legislatia in domeniul poluarii mediului, ceea ce a obligat Comisia Europeana sa le dea in judecata la CEJ, instanta dand castig de cauza Comisiei.

Citeste si:

De acum inainte, Comisia poate propune ca o fapta sa devina "fapta penala europeana", care, dupa ce este aprobata cu majoritate calificata de Parlament, trebuie introdusa in legislatia penala a fiecarui stat membru. Comisia Europeana va avea in egala masura dreptul de a obliga statele UE sa-si intareasca legislatia penala europeana si sa puna in aplicare o sanctiune, daca guvernele trag de timp sau daca vreo curte de justitie nationala refuza sa puna in aplicare sentinta impotriva unui cetatean din acel stat.
Verdictul a fost salutat de presedintele Comisiei Europene, Josť Manuel Barroso, care a opinat ca acesta este primul pas spre o legiferare europeana "mai democratica si mai eficienta".

Presedintele CE a incercat sa calmeze spiritele, promitand ca aceste prerogative vor fi utilizate numai in "cazuri extreme", in special in domeniul mediului, insa alti oficiali europeni vorbesc deja despre impunerea de sanctiuni penale europene in domeniul protectiei datelor, protectiei proprietatii intelectuale, pietei interne sau politicii de consum. "Toata aceasta poveste va fi o dinamita politica in Marea Britanie, Olanda, Italia sau Scandinavia, care tin la suveranitatea lor mai mult decat la orice. Imaginati-va cum ar reactiona italienii daca UE le-ar rescrie Codul penal!", a incercat sa atraga atentia asupra consecintelor un diplomat european, citat de cotidianul britanic Times.