Intre timp, valul violentelor creste, disensiunile in jurul noii Constitutii irakiene se adancesc, iar sprijinul opiniei publice americane fata de razboi scade tot mai mult. Presedintele Bush a pornit o adevarata cursa contra cronometru pentru stabilizarea situatiei din Irak inaintea expirarii celui de-al doilea si ultimul mandat al sau, constient ca istoria il va judeca in functie de succesul sau esecul acestui obiectiv, scrie corespondentul diplomatic al BBC online. Pentru a doua oara in ultimele zile, presedintele si-a intrerupt vacanta de vara de la resedinta sa din Texas (unde demonstratiile antirazboi au fost reluate), pentru a-si reafirma hotararea de a nu da inapoi.

El a respins categoric cererile de retragere din Irak, afirmand ca SUA sunt angajate intr-un razboi global, care afecteaza siguranta si securitatea fiecarui cetatean american. "O retragere imediata a trupelor noastre din Irak sau din zona extinsa a Orientului Mijlociu nu va face decat sa-i incurajeze pe teroristi si sa creeze o platforma pentru lansarea de noi atacuri impotriva Americii si a natiunilor libere. Vom termina ce avem de facut in Afganistan si Irak", a spus presedintele, la o intalnire cu membrii Garzii Nationale din Idaho si cu familiile lor. Cuvantarea a intervenit pe fundalul intensificarii atacurilor fortelor rebele si al agravarii disensiunilor interne din Irak pe marginea proiectului de Constitutie.

Principalul motiv de disputa l-a constituit structura federala a noului stat irakian, existand temerea ca acesta s-ar putea scinda in trei unitati teritoriale autonome - o zona siita in sud, o zona sunnita, in partea de mijloc, si o zona kurda, in nordul tarii. Sunnitii minoritari se tem ca existenta unor zone autonome in sud si in nord, acolo unde se afla bogatele zacaminte petrolifere, le-ar afecta grav interesele economice. Siitii majoritari sunt, la randul lor, scindati intre sprijinitorii liderului religios Moqtada Sadr si partizanii actualului premier, Ibrahim al-Jaafari.

Citeste si:

Intre cele doua fractiuni au avut loc, in ajunul expirarii termenului-limita, ciocniri violente soldate cu morti si raniti. In aceste conditii, ministrul american al Apararii, Donald Rumsfeld, a anuntat suplimentarea celor 138.000 de militari americani din Irak cu inca 1.500, in perspectiva referendumului din octombrie asupra Constitutiei si a proiectatelor alegeri generale din decembrie. Generalul Peter Schoomaker, seful statului major al fortelor terestre americane, a declarat ca planurile existente prevad mentinerea prezentei militare in Irak inca patru ani. Intr-un editorial foarte critic, "New York Times" scrie ca "familiile celor ucisi in lupte nu doresc ca numarul mortilor sa creasca daca oamenii politici nu sunt dispusi sa admita ca au procedat gresit trimitand fortele americane in razboi". Iar senatorul american Chuck Hagel a opinat ca razboiul din Irak incepe sa semene tot mai mult cu cel din Vietnam.