In timp ce in Crimeea, in fosta tabara de pionieri Artek, presedintii Ucrainei, Poloniei, Lituaniei si Georgiei analizau perspectivele crearii unei aliante sau a unei axe de la Marea Neagra la Marea Baltica, presa de la Kiev isi batea capul incercand sa dibuie finalul noului episod din relatiile cu Bucurestiul. "Va rupe Romania o bucata de pamant ucrainean?", se intrebau ingrijorati jurnalistii, construind scenarii apocaliptice pana la un conflict deschis, daca nu chiar armat.

"Iuscenko, lovit pe la spate de Romania", titra presa, aluzie la dosarul inaintat la Tribunalul ONU de la Haga, privind divergentele frontaliere dintre tarile noastre. O concluzie trasa de par, demersul urmand, de fapt, logica lucrurilor. Kievul nu putea fi luat prin surprindere. Ca nu s-a asteptat sa se ajunga aici, este cu totul altceva. De fapt, gestul Bucurestiului a confirmat un adevar nespus, dar evident: linia politica angajata de Ucraina in raporturile cu Romania nu a dat rezultatul scontat. In actualul context international, Kievul este pe punctul de a ramane in continuare dependent energetic de Rusia, pierzand dreptul de exploatare a zacamintelor de petrol si gaze naturale din jurul Insulei Serpilor, miza reala a jocurilor geostrategice din aceasta regiune.

Ca adancurile Insulei Serpilor ascund importante rezerve de hidrocarburi este un fapt stabilit de prospectarile efectuate chiar de ucraineni. Tot ei au spus ca zacamintele sunt insemnate. Dar, asa cum se intampla cand "premiul" este "aurul negru", terenul de lupta devine brusc alunecos, orice miscare inabila putand duce la catastrofa. Un lucru constientizat atat la Kiev, cat si la Bucuresti, dar nu numai. Ucraina nu va ceda cu una cu doua, comportamentul ei putand antrena un mare conflict de amploare europeana, in care vor fi implicati toti marii jucatori ai campului politic.

Intre Kiev si Bucuresti

De exemplu, Rusia se va afla intr-o situatie delicata: pe de o parte, ea ar trebui sa treaca de partea Romaniei, pentru ca, punand mana pe resurse proprii de petrol si gaze naturale, Ucraina isi va reduce considerabil dependenta de conductele rusesti. Pe de alta parte insa Moscova ar putea exploata datele problemei fortand o reapropiere de Kiev, demonstrand opiniei publice ca presedintele Viktor Iuscenko si ministrul lui de externe, Boris Tarasiuk, sunt incapabili sa apere interesele tarii.

Departe de Orientul Mijlociu

Nici Uniunii Europene nu-i va fi usor sa decida ce cauza sa sustina. Pe de o parte, firesc ar fi sa sprijine "Ucraina portocalie", prin intermediul careia poate jongla in spatiul fostei URSS, dejucand planurile Kremlinului. Dar pe de alta parte, daca petrolul din Marea Neagra va fi incredintat Romaniei, UE va deveni ea insasi un fel de proprietar al mult-doritelor zacaminte.


Ceea ce va reduce dependenta Uniunii de titeiul importat acum din tarile Orientului Mijlociu. Concluzia ar fi ca, in orice situatie, fara interventia UE, chiar a SUA, lucrurile nu se vor limpezi. Si nu este exclus ca si aderarea Romaniei la UE sa depinda, la un moment dat, de decizia Curtii internationale de la Haga. Daca totul decurge normal, un raspuns ar urma sa vina undeva in jurul anilor 2008-2009. Or, in ultimul timp, prin diferite capitale europene se aud tot mai multe voci care se pronunta pentru amanarea cu un an-doi a primirii noastre.

Citeste si:

Regiunea Cernauti

Asta e doar o parte a preocuparilor analistilor de la Kiev, care imediat au facut legatura intre disputa legata de Insula Serpilor si... regiunea Cernauti. Si unde, scria in acest sens publicatia electronica "Proua", "se constata o accentuare a presiunii romanesti". In ideea ca, prin intermediul comunitatii romane de aici, "tot mai multi moldoveni si cetateni de etnie rroma se declara de nationalitate romana". Prin urmare, explica sursa citata, "numarul romanilor care traiesc in zonele nordice ale Ucrainei continua sa creasca in mod artificial".

Unde dai si unde crapa

In final, nota "Proua", "acest lucru va conduce la o noua sesizare a instantelor juridice internationale din partea regiunilor in cauza, care vor solicita autonomie culturala". Simpla speculatie, fireste, dar care ii permite autorului articolului sa mearga mai departe, sustinand ca "exista suficiente date care ne permit sa afirmam ca Romania se orienteaza spre crearea regatului roman, contand pe comunitatile romanesti din Transcarpatia, Cernauti si Odessa".

Este o teza mai veche, folosita frecvent, in trecut, de fostii guvernanti de la Kiev pentru a bloca intrarea Romaniei in NATO, pentru a-i crea Romaniei imaginea unei tari cu ambitii imperiale. Teza preluata, printre altele, inclusiv de presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care ne-a si parat la Consiliul Europei, aratandu-ne cu degetul si punandu-ne intr-o situatie cat se poate de jenanta. In orice caz, prietenia afisata de Iuscenko fata de omologul lui de la Bucuresti, Traian Basescu, pare sa se fi spulberat definitiv. In mod normal, in Crimeea ar fi trebuit sa fie invitati inclusiv Basescu si Voronin.

Iuscenko prefera insa sa-si faca temele in compania celor care, in momentele tulburi ale "revolutiei portocalii", i-au sarit in ajutor, facilitandu-i, fara indoiala, victoria in alegerile prezidentiale.