In timp ce noile state membre ale Uniunii Europene (UE) fac eforturi sustinute pentru deschiderea frontierelor occidentale in fata muncitorilor imigranti din Est, guvernul de la Viena a anuntat ieri ca nu va ceda in fata actiunii de lobby, ba, dimpotriva, va prelungi perioada de interdictie pentru accesul "noilor" europeni pe piata austriaca a muncii.

Martin Bartenstein, ministrul economiei din guvernul cancelarului Wolfgang Schuessel, a confirmat ieri pentru agentia APA, preluata de EUobserver.com, ca tara sa va amana deschiderea pietei muncii pana in 2009. El a precizat totodata ca exista posibilitatea ca Viena sa mentina barierele pentru muncitorii imigranti pana in 2011, in functie de situatia somajului din tara sa la urmatoarea evaluare.

Anul 2011 este limita maxima admisa a asa-numitei "perioade de tranzitie", in care cele 15 "vechi" membre UE pot interzice accesul pe piata muncii a muncitorilor din Est. "Perioada de tranzitie" de sapte ani este prevazuta in Tratatele de aderare ale celor 10 state care s-au alaturat UE pe 1 mai 2004 si are ca scop evitarea asa-numitului "dumping social", adica a invaziei de muncitori estici care accepta salarii mult mai mici decat lucratorii occidentali.

Comisia sustine Estul

Citeste si:

Austria este una dintre cele 12 "vechi" membre UE care au ales sa aplice "perioade de tranzitie" pentru accesul lucratorilor din Est insa, spre deosebire de Germania, care a anuntat de la inceput ca va utiliza toti cei sapte ani, autoritatile de la Viena au optat pentru o varianta etapizata, cu evaluari la doi si, respectiv, cinci ani de la intrarea in vigoare a interdictiei.

Inaintea evaluarilor din 2006, cele opt state foste comuniste care au aderat la blocul comunitar in 2004 fac eforturi sustinute pentru a elimina barierele de pe piata europeana a muncii, invocand unul dintre principiile fundamentale ale UE - libera circulatie a oamenilor, capitalurilor si serviciilor.

Cele opt guverne se bucura de sprijinul comisarului european pentru afaceri sociale, cehul Vladimir Spidla, care, desi nu poate impune statelor membre sa renunte la restrictii, sustine deschis eliminarea barierelor. Estul si Spidla au ca argument forte siuatiile din Suedia, Marea Britanie si Irlanda, care nu au aplicat "perioada de tranzitie" si nu numai ca nu s-au confruntat cu "dumpingul social", dar au inregistrat beneficii economice substantiale de pe urma numarului relativ limitat de lucratori-imigranti din Est.