Primul ministru in functie Simeon Saxa Coburg-Gotha a avertizat joi ca va renunta la cel de-al doilea mandat, daca nu va avea asigurata o majoritate parlamentara de cel putin 130 de voturi, aceasta nefiind posibila fara cei 82 de deputati socialisti. Stanga insa pariaza pe un al treilea mandat - al Partidului Turc, care are 34 de parlamentari. MNSII s-a situat pe locul al doilea in preferintele alegatorilor la scrutinul din 25 iunie, dupa BSP, formatiunea lui Serghei Stanisev, cu care a refuzat initial sa intre la guvernare.

Daca MNSII nu va reusi sa obtina pentru guvernul pe care il va forma votul de incredere al Parlamentului, seful statului trebuie, conform Constitutiei, sa desemneze un al treilea partid, cel turc, pentru formarea cabinetului. Cu 21 de deputati, formatiunea extremista Ataka refuza orice alianta, mai ales una cu minoritatile, si mizeaza pe anticipate. In cazul unui nou esec, presedintele bulgar Gheorghi Parvanov va fi obligat sa numeasca un guvern interimar insarcinat cu coordonarea problemelor curente si sa convoace noile alegeri, care vor avea loc, probabil, in toamna.

Pe fondul acesta politic incarcat publicam azi un reportaj de atmosfera din tara vecina, semnat de catre un tanar expert international in monitorizarea alegerilor.

Primarul cu pistol: "Actionez singur, nu-mi plac partidele politice"

Ca expert in minoritati nationale al unei organizatii internationale am avut sansa sa observ, in contextul alegerilor din 25 iunie din Bulgaria, ca unele lucruri nu se schimba usor. Perioada de tranzitie din Bulgaria de la un sistem totalitar la unul democratic, importul valorilor europene, ratificarea celor mai importante documente privind apararea drepturile omului - acestea nu sunt de ajuns pentru a schimba mentalitati. Unul dintre indicatorii pentru acest factor este accesul in Parlamentul Bulgariei a coalitiei Ataka, considerata de analistii bulgari ca fiind o organizatie neo-nazista si care si-a concentrat campania electorala pe promovarea urei rasiale importiva turcilor si romilor, dar si a altor etnii - ceva mai vestice. Cel de-al doilea indicator, la care ma voi referi in acest articol, este mai putin vizibil si se refera la o comunitate de 3500 romi - coordonata intr-un mod neobisnuit timpurilor noastre.

In incercarile noastre de a observa daca alegerile parlamentare din Bulgaria sunt in conformitate cu standardele internationale si legislatia bulgareasca, si totodata, interesul meu privind participarea minoritatilor nationale la alegeri, am aflat, chiar de la Comisa Electorala Teritoriala - Pleven, ca exista o comunitate de romi in satul Bukovlak ale caror voturi sunt traditional cumparate.

Urmarind aceasta informatie, am decis sa vizitam acest sat in cautare de dovezi pentru afirmatiile de mai sus. Impreuna cu partenerul meu din Cehia am reusit sa stabilim o intalnire cu primarul satului cu pricina.

Dupa doar cinci kilometri de Pleven am intrat intr-un sat tipic bulgaresc. Nici un element specific care, conform cu imaginea pe care o am despre comunitatile de romi, sa indice faptul ca acel sat este locuit de 3500 de romi.

Prima oprire, conform programului nostru, era cladirea primariei locale de la care nu speram sa auzim ceea ce doream; era mai mult o vizita de protocol. Intampinati de o secretara, suntem rugati sa mai asteptam cateva minute, si suntem invitati in biroul primarului. Ne asezam si, involuntar, aruncam cate o privire la cele expuse. "O colectie de gloante...de toate marimile, ciudat pentru un primar", zice partenera mea ceha. Observ si eu colectia si ii spun colegei mele ca sunt lucruri mult mai ciudate - hobby-ul nu se discuta!

Edilul calare pe motor

Dupa 3-4 minute de asteptare, intra in camera un barbat inalt, masiv, purtand un costum de camuflaj prafuit, iar de centura maronie evident grea, era atasat un pistol. Aruncandu-si casca de motociclist pe birou, se prezinta ca fiind Rosen Russanov, primarul satului. Dupa ce ne-a strivit, ca un barbat adevarat, mana - atat mie, cat si colegei mele, ca forma de salut - ne intreaba daca dorim o cafea.

Putin stanjeniti, eu, colega mea si traducatorul am inceput cu intrebarile clasice despre procesul electoral. Nici nu am apucat sa ducem la capat prima intrebare despre organizarea sectiilor de vot (artibutia primariei) si edilul trece la subiectul care ne interesa cel mai mult. "Toate partidele politice vin sa cumpere voturi aici. Romii sunt victimele sistemului din cauza gradului ridicat de analfabetism. Politicienii vin aici si cu zece leva (aproximativ 200.000 lei) obtin un vot si nu se mai intorc sa puna in practica ceea ce promit in campanie", zice el cu un ton ridicat, evident preocupat de aceasta problema. "Eu actionez singur, nu-mi plac partidele politice".

In satul de romi, criminalitatea e zero

In aceeasi nota, Russanov prezinta problemele principale cu care se confrunta comunitatea de romi din Bukovlak. Educatia e prima pe lista, identificata de primar ca fiind problema care contribuie cel mai mult la situatia grea a romilor din sat si care determina si alte probleme precum somajul, lipsa documentelor de stare civila sau sanatatea.

"Desi sunt anuntate des programe de imbunatatire a situatiei romilor de catre autoritatile centrale, institutiile internationale si organizatiile neguvernamentale, efectele nu se fac simtite aici. Nimeni nu a facut ceva vreodata pentru cele 3500 de suflete. Pentru mine e clar ca aceste programe sunt de imagine, nu sociale. Eu stiu ca pacea sociala si un grad cat mai scazut al criminalitatii sunt foarte importante pentru aceasta comunitate. Din acest motiv port acest costum si pistol. Ma mandresc cu ceea ce am realizat aici in doi ani de mandat. Criminalitate zero!"

Conform unor organizatii internationale, rata somajului in randul romilor din Bulgaria este foarte ridicata, mult peste media nationala. In unele comunitati de romi poate ajunge la mai mult de 90%. Comunitatile romilor din Bulgaria sunt, in general, compacte, locuite de un numar mare de persoane (Sofia, in cartierul Fakulteta locuiesc mai mult de 35.000 de romi; in Vidin, cartierul Nov Pat - mai mult de 15.000 de romi etc).

In ceea ce priveste educatia, mai putin de 10% dintre romi au studii medii (mai mica de 6 ori decat media nationala). De asemenea, mortalitatea in randul romilor bulgari este de sase ori mai mare decat media nationala.

Citeste si:

Primarul Rosen Russanov continua sa blameze partidele politice pentru ca folosesc romii pentru a intra in diferite structuri ale statului bulgar, bazandu-se in principal pe slaba educatie a romilor pentru a le manipula votul.

Chiar daca in Bukovlak romii sunt majoritari (din 5000 de locuitori, 3500 sunt etnici romi), nici unul nu face parte din consiliul local sau alte structuri ale administratiei locale. "A fost o femeie roma contra-candidatul meu. Avea sanse mari sa fie aleasa, ceea ce ar fi fost un dezastru pentru noi, pentru ca ea nici nu stie sa scrie corect numele satului nostru".

Ordine si disciplina

Dupa aceasta discutie, primarul a decis sa ne arate realitatea cu care se confrunta comunitatea de romi. In drum spre comunitate, primarul a intarit ideea ca romii sunt "lenesi," explicand ca atunci cand o companie le-a oferit locuri de munca, nimeni nu a acceptat. In ceea ce priveste administrarea comunitatii, primarul a afirmat: "Ei (romii) trebuie sa faca curat pe strazi de doua ori pe saptamana. Nu sunt probleme. Toti membrii comunitatii fac asta!" Curiosi sa aflam cum se intampla acest lucru, il intrebam pe primar cum determina romii sa faca asta? Zambind, primarul - privind catre centura sa - spune "credeti ca are cineva curaj sa nu-mi respecte ordinele? Iar daca nu o face, am metodele mele sa-i conving!"

In ultimul raport al Comisiei Europene se precizeaza ca situatia locativa a romilor, alaturi de educatie, este mult inferioara populatiei majoritare.

Primarul s-a referit, de asemenea, la aceasta problema: "Cei mai multi dintre romi nu au documente pentru casele construite. Nu au solicitat niciodata autorizatie de constructie sau alte documente care sa garanteze dreptul lor. Nici o casa nu are autorizatie de constructie, deci sunt ilegale". Ca rezultat al acestei situatii, aproximativ 500 de romi nu pot beneficia de documente de identitate, ceea ce creeaza o problema importanta in accesul lor la servicii minimale (sanatate, educatie, dreptul de a vota, etc).

In scurt timp ajungem in comunitatea de romi. Casele erau in conditii bune, desi ilegale; strazile nu mai erau atat de drepte, iar asfaltul se pierdea treptat in timp ce inaintam; cateva femei asezate pe o banca priveau indelung masina noastra. "Oprim?", intreb eu. "Da, sigur!", raspunde edilul satului.

"La inceput ne-a speriat, mai ales cand a tras cateva focuri in aer"

Oprim masina si ne indreptam spre femeile rome. Initiem o discutie despre situatia lor... In scurt timp, locul se umple de alte persoane, curioase sa afle ce se intampla.

Surprinzator, aproape in cor, romii se plang de aceleasi lucruri pe care primarul le mentionase anterior, adaugand in plus discriminarea pe care ei o simt zilnic. "Toate partidele vin aici. Ne-am obisnuit inca din anii 90 sa beneficiem macar de masa pe care o ofera aici, in comunitate, cu kebabcik (mititeii bulgaresti) iar, uneori, ne si platesc." Statisticile Comisiei Electorale Teritoriale din Pleven indica o prezenta la vot semnificativ mai mare in Bukovlak decat in alte sate.

Renuntand la traducator pentru a castiga increderea comunitatii si pentru a comunica direct, am initiat o conversatie in limba romani, incercand sa aflu daca modul de conducere al primarului lezeaza intr-un fel sau altul comunitatea. Spre surprinderea mea, romii prezenti la discutie, in unanimitate, au afirmat ca "este liderul de care avem nevoie. La inceput ne-a speriat, mai ales cand a tras cateva focuri in aer, dar ne-am obisnuit si e foarte bine asa". Cu toate acestea, unii dintre romi au spus ca ar fi dorit totusi sa aiba mai multa libertate si sa aiba o administratie ca in satele bulgaresti.

Dupa ce am vizitat si alte locuri in comunitate, primarul a decis sa ne arate si groapa de gunoi a orasului Pleven, una dintre cele mai utilizate surse de venit ale romilor din Bukovlak. "Romii sunt singurii care colecteaza metal si materiale plastice in Bulgaria; e o sursa de venit, singura pe care si-o permit," explica Russanov.

Groapa de gunoi vizitata, similara cu cea din Glina din multe puncte de vedere, era plina de viata. Sute de oameni cotrobaiau dupa materiale refolosibile. "Vezi, daca nu au carte, asta e tot ce pot sa faca", spune soferul nostru - si el socat de ceea ce vede, desi locuia doar la cinci kilometri distanta.

La intoarcere, ultima intrebare pe care primarul ne-a adresat-o a fost despre posibilele finantari internationale. El intentioneaza sa aplice pentru fonduri ce ar putea contribui la imbunatatirea educatiei si sanatatii romilor din Buklovak, precum si conservarea culturii lor.

Cum e Rambo si Bulgaria

Parasind Bukovlak, in drum spre Pleven, am tot incercat sa gasesc un caz similar in istorie. Nu sunt sigur daca modelul lui Rosen Russanov este cel apropiat de epoca incheiata in 1989, sau mai degraba este un Rambo care asa intelege sa se impuna, desi a fost ales democratic. Despotismul lui, in orice caz, este mai aproape, in opinia mea, de modelul stalinist-dictatorial. Uniforma militara e tipica multor lideri de acest gen.

Avand in vedere apropiata integrare a Bulgariei in Uniunea Europeana si valorile pe care institutiile centrale bulgaresti le promoveaza, astfel de situatii nu ar trebui sa existe. E o provocare pentru organizatiile internationale in ceea ce priveste rolul lor de a garanta statul de drept si libertatile fundamentale. E rolul lor sa asigure ca nu mai exista cale de intoarcere spre diverse "salvari" de tip stalinist.