Iranul s-a jucat cu nervii Occidentului, pentru a patra zi consecutiv, anuntand ca urma sa redeschida, in cursul zilei de ieri, instalatiile de la Ispahan, care au capacitatea de a imbogati uraniul necesar producerii bombei atomice. Evident ingrijorata de decizia unilaterala a autoritatilor de la Teheran, Uniunea Europeana a evitat sa consulte ONU, in speranta ca iranienii vor accepta, totusi, sa se intoarca la masa verde, scrie Reuters. Cei trei negociatori - Marea Britanie, Franta si Germania - au avertizat Iranul ca risca sa declanseze o criza internationala de proportii daca blocheaza negocierile si redeschide centrala de la Ispahan. SUA si UE banuiesc Iranul de ambitii de inarmare nucleara, in ciuda declaratiilor oficiale potrivit carora programul nuclear iranian este destinat exclusiv producerii de energie electrica pentru populatie.

"Este evident ca am ajuns intr-un punct critic si ca saptamana aceasta este cruciala pentru viitorul relatiilor dintre Iran si UE", a declarat un purtator de cuvant al Comisiei Europene, Stefaan de Rynck. "Suntem foarte ingrijorati de perspectiva reluarii productiei la centrala de la Ispahan", a continuat el.

Grupul celor trei negociatori va inainta duminica noului presedinte Mahmoud Ahmadinejad (foto), investit ieri, un set de propuneri de colaborare in domeniul politic, economic si nuclear, Iranul urmand sa beneficieze de anumite facilitati financiare daca accepta sa respecte regulile jocului.

Citeste si:

Totusi, Teheranul nu prea da semnale ca ar mai fi dispus sa stea la discutii. Ieri, o solicitare a Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) de a se amana cu o saptamana deschiderea centralei de la Ispahan a fost respinsa fara drept de apel. AIEA spera ca va obtine acest ragaz pentru instalarea echipamentului de monitorizare. Purtatorul de cuvant al Consiliului Suprem de Securitate al Iranului, Ali Aghamouhammadi, a declarat: "O saptamana este un termen inacceptabil. Iranul spera sa reia programul astazi" (ieri - n. red.).

Ca si cum situatia nu ar fi fost suficient de complicata, ieri, ayatolahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, l-a confirmat in functie pe presedintele ales, Mahmoud Ahmadinejad, o persoana controversata, cu un trecut intunecat. El a promis ca va pleda pentru "suprimarea tuturor armelor de distrugere in masa", dar este greu de spus daca declaratia n-a fost decat una strict diplomatica.

Ahmadinejad a devenit, la 49 de ani, cel de-al saselea presedinte al Republicii islamice. Fostul ofiter al fortelor speciale ale armatei ideologice si fost primar al Teheranului, ales pentru un mandat de patru ani, este primul presedinte laic al tarii din 1981. El a castigat in mod neasteptat alegerile prezidentiale de la 24 iunie, cu 61,69% din voturi, in fata contracandidatului sau Akbar Hashemi Rafsandjani. Ahmadinejad preia functia de presedinte intr-un moment in care tara sa se afla mai mult ca niciodata sub amenintarea de a fi sanctionata de Consiliul de Securitate al ONU, din cauza reluarii activitatilor nucleare dubioase.