Subiectul rachetelor radioactive a starnit dezbateri aprinse atat in Olanda, cat si in Germania, Belgia, Danemarca, Statele Unite ale Americii si Grecia. In toate aceste tari, sistemele de rachete sunt asemanatoare. Cele doua tabere - cea a militarilor care au lucrat cu aceste rachete si cea a guvernantilor - se situeaza pe pozitii ireconciliabile. In timp ce militarii sustin ca au fost afectati de radiatiile emise de sistemele "Hawk", oficialii, la unison, declara ca nu sunt suficiente probe pentru a admite existenta unei legaturi de cauzalitate. In toate statele unde au existat plangeri, investigatiile autoritatilor sunt tergiversate sau inainteaza in pas de melc.

SUSPICIUNE

Wim van den Burg, presedintele Sindicatului Personalului din Armata olandeza, a povestit pentru Jurnalul National odiseea unei confruntari triste cu Guvernul olandez pe tema aceasta. Van den Burg nu crede o iota din discursurile si asigurarile venite din partea oficialilor guvernamentali cum ca nu sunt suficiente probe care sa dovedeasca o conexiune intre sistemele "Hawk" si problemele de sanatate.

"Sunt prea multe coincidente. Noi ne-am confruntat cu acest gen de reclamatii incepand din 1998. Am fost informati de catre colegii nostri belgieni, germani si danezi din cadrul EUROMIL (n.r. - Sindicatul European al Personalului din Armata) care avusesera cazuri similare", precizeaza presedintele Sindicatului Olandez. In acelasi an, Sindicatul a solicitat membrilor sai care lucrasera pe acest sistem sa il informeze daca au avut sau au probleme de sanatate. Au raspuns 126 de soldati. 61 dintre acestia, care aveau probleme grave de sanatate, au completat un chestionar. Pana in 2001 au murit 21 de soldati din cauza unor forme acute de cancer.

NATO STIE

"Am solicitat secretarului de stat din cadrul Ministerului Apararii sa investigheze posibila legatura de cauzalitate dintre radarele 'Hawk>> si bolile contractate de militari si i-am cerut sa deschida un birou unde soldatii sa poata raporta aceste probleme. O cerere similara a venit din partea Parlamentului", afirma Wim van den Burg. "De asemenea, i-am cerut secretarului de stat sa faca demersurile necesare pentru ca o investigatie foarte amanuntita sa se deruleze la nivelul tututor statelor membre NATO.

In 2001, secretarul de stat a declarat ca toate concluziile investigatiilor nu dovedesc existenta unei legaturi intre radiatiile emise de sistemele 'Hawk>> si formele de cancer. Si ca nu exista nici un risc, daca soldatii respecta regulile de siguranta", mai spune Wim van den Burg. Dar sindicatele nu s-au multumit cu acest raspuns evaziv. "Prea multi soldati care lucrasera pe sisteme 'Hawk>> murisera de cancer. Coincidenta era prea mare, asa ca am solicitat o investigatie epidemiologica", afirma presedintele Sindicatului Olandez.

La inceputul anului 2005, problema a revenit in actualitate si pentru sindicalistii care nu mai aveau nici un raspuns de la autoritati. Cotidianul olandez De Telegraaf a publicat povestea unui soldat care lucrase pe sistemul "Hawk" si care murise ca urmare a cancerului. Parintii sai nu puneau la indoiala ca moartea fiului lor era cauzata de radiatiile emise de rachete. Parlamentul olandez a reluat demersurile pe aceasta tema. Insa problema a fost rezolvata: Olanda reusise sa scape de vechiturile "Hawk", vanzand sistemul de rachete Romaniei.

"Au existat si intrebari referitoare la vanzarea acestui sistem Romaniei si la informarea partenerilor romani despre controversele legate de acest sistem in Olanda. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Apararii a declarat ca omologii romani fusesera informati de probleme", spune Wim van den Burg. In prezent sunt 212 militari olandezi care au depus plangeri, 73 dintre ei avand cancer, iar 48 suferind de alte probleme de sanatate. 91 dintre ei se tem ca ar putea avea in viitor probleme de sanatate din cauza rachetelor.

GERMANIA


Un adevarat val de reclamatii a lovit Belgia, Danemarca, Statele Unite ale Americii. Reiner Geulen, un avocat berlinez care reprezenta peste 700 de foste cadre militare care lucrasera in sistemul de aparare antiaeriana, depusese o plangere comuna impotriva Guvernului german si a producatorilor americani si intentiona sa solicite despagubiri intre 75.000 si 500.000 de euro/caz.

Citeste si:

Avocatul invinuia Guvernul german de musamalizarea situatiei cazurilor de soldati care s-au imbolnavit din cauza expunerii la radiatii in timp ce instalau, reparau si executau lucrari de mentenanta la sistem. Geulen era convins ca Germania nu era un caz singular si ca in alte state membre NATO existau situatii similare. Pe langa soldatii germani, el mai reprezenta 20 de militari greci, care aveau, de asemenea, cancer, si aproximativ 30 de soldati britanici cu probleme similare. Unul dintre clientii avocatului german aparuse in cadrul unei emisiuni televizate.

Rasch, un fost lucrator pe radar, care suferea de cancer la plamani, si-a exprimat nemultumirea ca dintre cele 1.436 de cereri completate de membrii armatei vest-germane, numai cinci fusesera aprobate de reprezentantul special la Ministerul Apararii, Ulrich Birkenheier, ca fiind rezultatul expunerii la radiatii. La randul sau, Birkenheier declarase ca Ministerul Sanatatii investiga cu maxima atentie cazurile, dar precizase ca, dat fiind faptul ca 25% din germani decedeaza din cauza cancerului, este dificil de stabilit o conexiune intre aceste cazuri si lucrul la radar. Totusi, potrivit unui articol aparut la sfarsitul anului trecut intr-o revista americana de profil, Mother Jones Magazine, Guvernul german a acordat compensatii in valoare de minimum 71.000 de dolari la 360 de veterani.

300 DE DECESE

Din cele 1.868 de cazuri care cadeau sub competenta Ministerului Apararii, aproape 300 de persoane murisera ca urmare a leucemiei si cancerului testicular. Birkenheier considera, de asemenea, ca expunerea la radiatii s-a produs in timpul reparatiilor si lucrarilor de mentenanta la sistemele folosite intre 1956 si 1989. Clientii lui Geulen au lucrat pe sisteme Hawk, pe NIKE. Un oficial din cadrul Ministerului Apararii a declarat pentru Reuter Health, sub anonimat, ca toate statele NATO au fost anuntate de investigatia derulata in Germania si ca toate au raspuns ca nu au cunostinta de cazuri cauzate de expunerea la radiatii.

Geulen a declarat ca nu crede in sinceritatea acestui raspuns, dat fiind faptul ca sisteme similare de rachete exista in toate statele membre NATO. In ciuda dezvaluirilor Jurnalului National privind aceasta achizitie de rachete, MApN continua sa taca. Totul este ascuns sub pretextul secretului de stat. Solicitam presedintelui Romaniei sa ordone investigarea de urgenta a acestui contract de milioane de euro.

PRECEDENTUL DIN DANEMARCA

Danemarca a fost primul stat care a recunoscut in mod oficial conexiunea dintre sistemele de rachete si bolile grave contractate de catre soldati, in 2002, in cazul unui soldat danez bolnav de cancer la gat. Soldatul danez se imbolnavise de cancer dupa ce lucrase timp de 15 ani pe un sistem "Hawk", in cadrul Fortelor Aeriene Daneze, fiind responsabil de reparatii si mentenanta.

Este clar, profesia sa implica expunerea timp de ore intregi la radiatii. In 2000, militarul fusese diagnosticat cu cancer la glanda tiroida si la gat. Initial, boala sa nu fusese recunoscuta de autoritati drept accident de munca. Administratia pentru accidente de lucru, dupa ce a analizat cazul, a hotarat ca exista o legatura intre boala militarului si profesia sa. "Este o decizie care atrage atentia internationala.

Sunt exact aceleasi tip de radare pentru sistemele de rachete folosite in Olanda, Belgia si Germania. In aceste tari sunt pe rol procese civile in care se solicita importante despagubiri. Prin urmare, decizia daneza reprezinta un important precedent", declara la vremea respectiva expertul EUROMIL pe probleme de mediu Torben Hoegh. Aceasta se intampla dupa ce Ministerul Apararii danez a intrat in posesia unui raport al unui comitet german de investigatii oficial care ajungea la concluzia ca intre 400 si 1.000 de soldati germani au contractat probabil cancer, ca urmare a nesecurizarii corespunzatoare a radarelor.

La momentul respectiv, Ministerul Apararii considera ca sistemul danez nu prezenta nici un risc. Bineinteles, generalul maior Ebbe Rosgaard, seful statului major danez, a fost de alta parere. Acesta si-a aratat indoiala ca o investigatie extinsa ar putea scoate la lumina o frecventa a cazurilor de cancer in randul personalului. "Nu trebuie sa exageram din cauza a catorva cazuri", spunea generalul.