China se afla pe locul trei in topul celor mai mari bugete de aparare, dupa SUA si Rusia. Puterea nucleara care a trimis "taiconauti" in spatiu detine cea mai mare armata din lume. China a dezvoltat o racheta considerata de americani "greu de neutralizat", cu care poate atinge orice punct din lume.

China, putere nucleara

Decizia de a dezvolta o forta nucleara strategica independenta a fost adoptata in 1956. Programul s-a desfasurat initial cu ajutorul URSS. Racirea relatiilor dintre China si URSS a condus insa la retragerea consilierilor sovietici in 1960. China a continuat pe cont propriu, cu rezultate remarcabile. In numai trei ani, a inregistrat trei reusite majore: prima sa detonare a unei bombe atomice (16.10.1964), prima sa racheta nucleara (25.10.1966) si detonarea primei sale bombe cu hidrogen (14.06.1967).

In prezent, China detine rachete nucleare capabile sa loveasca India, Rusia, Australia, Noua Zeelanda, dar si aproape intregul teritoriu al Statelor Unite. In curind va deveni operationala racheta intercontinentala DF-31, care va putea lovi cu focoase nucleare tinte din orice punct al globului. Raportul "Puterea Militara a Republicii Populare Chineze 2005", prezentat de Pentagon Congresului American luna aceasta, considera racheta greu de localizat si neutralizat.

Spatiul, ultima frontiera

China este al treilea stat, dupa URSS si SUA, care a trimis oameni in spatiu. "Taiconautul" (numit dupa modelul "astronautilor" americani si "cosmonautilor" rusi) Yang Liwei a orbitat Pamintul de 14 ori in octombrie 1996, la bordul navetei Shenzhou V. In 2004, China a plasat zece sateliti pe orbita, urmind un program similar si pentru 2005. Pentagonul considera ca, in curind, China va putea folosi satelitii pentru a obtine date cu aplicatii militare. Programul spatial chinez, care este strins legat de programul militar, il are ca "parinte" pe Qian Xueson. El a revenit in China in 1955, fugind din Statele Unite, unde fusese colonel al fortelor aeriene si lucrase la programul american de rachete balistice.

Beijingul a anuntat ca va trimite a doua naveta spatiala cu oameni la bord in octombrie anul acesta. Planurile chinezilor mai includ plasarea unei statii spatiale pe orbita, iar in cele din urma, explorarea Lunii de catre taiconauti. Din aprilie 1996, China a reluat colaborarea cu Rusia in domeniul programelor spatiale.

Cea mai mare armata din lume

Bugetul oficial alocat apararii in 2005, anuntat de Congresul National al Poporului, este de 29,9 miliarde de dolari (dublul sumei alocate in 2000). Raportul Pentagonului avanseaza insa o suma de 90 de miliarde de dolari. Pentagonul explica diferenta prin faptul ca in bugetul oficial nu sint incluse cheltuielile pentru importul de arme (3 miliarde de dolari numai pentru importurile din Rusia), pentru stocul nuclear, industria de aparare si cercetare.

Citeste si:

Armata de Eliberare a Poporului (AEP) este cea mai numeroasa din lume: 2,3 milioane de militari, dupa reduceri semnificative, conform documentului "Apararea Nationala a Chinei in 2004", al Biroului de Informatii al Consiliului de Stat. AEP se afla in plin proces de reformare, in concordanta cu revolutia mondiala din domeniul militar, spre o armata informatizata. Efortul de modernizare se concentreaza, in primul rind, pe posibilitatea cistigarii unui razboi cu Taiwanul. Pentagonul considera ca armata chineza ar putea deveni o amenintare pentru armata SUA.

Cu ochii si toate armele pe Taiwan

Beijingul se declara in favoarea unei reunificari pasnice cu Taiwanul, insa nu exclude o interventie militara.

Dupa modelul "o tara, doua sisteme", aplicat in Hong Kong si Macao, autoritatile comuniste chineze sint gata sa ofere insulei o autonomie limitata, in schimbul integrarii Taiwanului in China continentala. De altfel, Parlamentul chinez a votat anul acesta, in unanimitate, Legea antisecesiune care prevede utilizarea fortei pentru oprirea demersurilor Taiwanului de a obtine oficial independenta.

Necesitate strategica

Pentru Beijing, reunificarea cu Taiwanul este mult mai mult decit un obiectiv nationalist. Teritoriul taiwanez a devenit o platforma de care China are nevoie pentru a-si proteja culoarele maritime sudice, prin care trec 80% din importurile sale de petrol. De asemenea, China ar cistiga o importanta pozitie din punct de vedere militar, care i-ar oferi o mare raza de actiune in apele Pacificului. Nu in ultimul rind, Beijingul si-ar adauga o economie plina de investitii straine.

Prin pregatiri militare fara precedent, presiuni diplomatice, economice si avertismente verbale la nivel inalt, China si-a construit o strategie de intimidare a conducerii de la Taipei. Suplimentarea bugetului pentru aparare, modernizarea armatei si achizitionarea masiva de tehnologie de lupta din afara par sa fi inclinat balanta militara din Strimtoarea Taiwan in favoarea Chinei.

Gata de atac

Potrivit Pentagonului, in bazele plasate "in fata" Taiwanului, chinezii au circa 730 de rachete balistice cu raza scurta de actiune si 700 de avioane de lupta ce nu necesita realimentare pentru a lovi teritoriul taiwanez. In plus, in aceste baze se afla 375.000 de infanteristi gata de atac. Marele obstacol in calea unui eventual atac al Chinei ramine prezenta in regiune a fortelor americane, care au misiunea de a preintimpina un asemenea scenariu.