Inceperea negocierilor de aderare cu Turcia ar fi "o greseala grava a politicii de extindere europeana", a declarat ieri ministrul austriac de Finante Karl-Heinz Grasser. El a sustinut cauza Croatiei si a altor state balcanice, care ar "merita mai mult" aderarea decit Turcia.

La fel ca si lidera crestin-democratilor din Germania, Angela Merkel, ministrul austriac de Finante prefera un parteneriat special cu Turcia, dar in nici un caz statutul de membru deplin al Uniunii Europene. El a declarat pentru "Financial Times Deutschland" ca va face lobby pe linga guvernul austriac, pentru ca acesta sa nu voteze decizia Comisiei Europene referitoare la inceperea negocierilor de aderare cu Turcia in octombrie 2005. "Voi pleda ca noi sa comunicam in mod deschis Turciei ca sintem interesati de stabilizarea economica si sociala, dar ca nu ne putem imagina aderarea deplina", a spus ministrul austriac ziarului german.

Daca Grasser va convinge guvernul austriac in acest sens, exista posibilitatea ca negocierile cu Turcia sa fie inghetate. Consiliul European din decembrie 2004 stabilise inceperea negocierilor cu Ankara la 3 octombrie 2005, iar Comisia Europeana si-a dat acordul in iunie pentru acest mandat. Statele membre ale UE trebuie sa aprobe insa individual decizia Comisiei, inainte ca negocierile sa poata demara.

Argumente nemtesti

In viziunea ministrului austriac, respingerea aderarii Turciei are toate argumentele posibile. "Daca am face azi un referendum, majoritatea ar spune nu aderarii Turciei. Aici se pune intrebarea: intelegem semnalele? Turcia nu indeplineste nici criteriile economice, nici cele socio-politice, nici cele legate de drepturile omului. Turcia este in proportie de 90% in Asia, asa ca ar fi si o noua dimensiune culturala pe care ar trebui sa o luam la bord", a argumentat Grasser in interviul publicat in "Der Standard", intrebindu-se unde se va opri extinderea UE. "Daca 20 sau 25 de state ajung la un acord atit de greu, cum se vor intelege 35 sau 40 de state?" Aceleasi motive au determinat-o si pe candidata la functia de cancelar al Germaniei, Angela Merkel, sa sustina formula "parteneriatului special" cu Turcia.

Citeste si:

Tarile balcanice merita aderarea

Intrebat daca Romania si Bulgaria ar trebui sa fie totusi admise in Uniunea Europeana, Grasser a raspuns ca in cazul celor doua tari "nu se pune problema", acest lucru fiind deja hotarit. El a sustinut insa ca Uniunea ar trebui sa se concentreze mai degraba pe tarile balcanice decit pe chestiunea Turciei. "Tari ca Croatia merita mai mult sa fie admise repede in Uniune decit Turcia". Negocierile cu Croatia au fost inghetate deocamdata, pina cind guvernul de la Zagreb va colabora mai eficient cu Tribunalul de Razboi de la Haga, mai precis pina cind generalul Ante Gotovina va fi deferit justitiei.

Mai putina Europa

In chestiunea crizei constitutionale din Uniune, ministrul austriac de Finante a afirmat ca ar trebui folosita aceasta sansa pentru a se rediscuta structura statala a UE. Grasser pledeaza pentru "mai putina Europa", adica pentru cresterea atributiilor statelor nationale si scaderea celor care tin de structura centralista. "Nimeni nu vrea o Europa birocratica.(...) Exista o gramada de atributii pe plan european, care ar putea fi rezolvate mai bine in tarile membre. Daca nu construim Europa de jos in sus, nu trebuie sa ne mire ca se rupe legatura dintre cetateni si planul politic."