"Agresiunile principale asupra pluralismului si libertatii mass-media din Republica Moldova vin din partea guvernarii comuniste aproape totalitare si din faptul ca mass-media sunt privite ca mijloc de propaganda". Acest avertisment este inclus in raportul "Structurile de proprietate si influenta lor asupra independentei si pluralismului in mass-media", sectiunea "Republica Moldova". Intregul raport este realizat de Organizatia Sud-Est Europeana pentru Profesionalizarea Media (SEENPM), iar sectiunea de raport despre Republica Moldova este redactata de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Chisinau. Documentul aminteste ca "sistemul mass-media din Republica Moldova este divizat din punct de vedere lingvistic", intre mass-media de limba romana si cele de limba rusa. Raportul atrage atentia asupra faptului ca "printre reprezentantii mass-media din Republica Moldova se considera ca o afacere buna este un ziar de limba rusa", iar doua din explicatii sunt faptul ca societatile de publicitate prefera mass-media de limba rusa, cat si "expansiunea capitalului rusesc in Republica Moldova, insotita de expansiunea mass-media rusesti".

De remarcat faptul ca Centrul pentru Jurnalism Independent din Chisinau are curajul de a dezvalui ca un alt motiv al concentrarii superioare a mass-media de limba rusa in Republica Moldova este "strategia neoimperialista a Rusiei". Documentul dezvaluie si faptul ca "in mass-media de limba rusa din Republica Moldova nu se aud sau se aud foarte rar, critici ale (fata de, n.red.) Guvernului de la Moscova si ale politicii externe a statului rus sau comentarii despre beneficiile orientarii pro-europene a Republicii Moldova".

De remarcat si faptul ca raportorul basarabean care a realizat documentul se refera, in mod corect, la "limba romana" si nu utilizeaza termenul de asa-zisa "limba moldoveneasca", termen inventat de propagandistii sovietici si speculat in prezent de nostalgicii comunisti aflati la putere in Republica Moldova.

Citeste si:

Totusi, raportul despre Republica Moldova nu ofera o imagine impartiala privind raportul dintre presa independenta si presa controlata de Guvernul de la Chisinau, si nici despre raportul dintre presa de limba romana si cea de limba rusa. Astfel documentul prezinta informatii despre patru ziare in limba romana si despre numai trei ziare in limba rusa, creandu-se neavizatilor o impresie falsa, in timp ce in realitate ziarele in limba rusa sunt mult mai numeroase si mai puternice financiar decat cele in limba romana.

De asemenea, la sectiunea "audiovizual", raportul prezinta informatii numai despre cinci institutii audio-vizuale, desi in Basarabia functioneaza zeci de radiouri si televiziuni, dintre care o mare parte in limba rusa. Astfel, documentul nu dezvaluie legaturile dintre institutiile de media in limba rusa si structurile de putere din Basarabia. In schimb, raportul prezinta cu lux de amanunte subordonarea politica a singurului cotidian de limba romana din Basarabia, Flux, fata de Partidul Popular Crestin Democrat, creand impresia ca Opozitia anti-comunista ar avea forta de a controla un segment important din mass-media, desi in realitate Guvernul comunist de la Chisinau este cel care exercita o dictatura dura asupra mass-media.