Politia si persoane in civil au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa grupuri de manifestanti ai opozitiei, care se stransesera la Teheran cu ocazia manifestatiei oficiale antiamericane, relateaza AFP.
Au izbucnit ciocniri intre politie si manifestanti. De asemenea, au fost efectuate arestari printre protestatarii care strigau "Moarte dictatorului!" si "Nu va fie teama, suntem impreuna!".

Mii de manifestanti s-au strans astazi in fata fostei ambasade americane din Teheran, pentru a marca 30 de ani de la luarea de ostatici. Sute de politisti au fost desfasurati, in conditiile in care opozitia reformatoare, care contesta realegerea presedintelui Mahmoud Ahmadinejad in iunie, vrea sa protesteze cu ocazia acestei adunarii oficiale.

"Sangele care ne curge in vene, il oferim ghidului", ayatollahul Ali Khamenei, scandau proetstantii astazi, la Teheran.

La 4 noiembrie 1979, la cateva luni dupa caderea sahului in urma revolutiei islamice din Iran, studentii iranieni radicali s-au dus la ambasada americana din Teheran si au luat ostatici 52 de americani. Acestia au fost tinuti ostatici timp de 444 de zile. Ei au spus ca actioneaza in replica la refuzul SUA de a-l preda noului regim pe sahul Mohammed Reza Pahlavi.

De atunci, in fiecare an este organizata o manifestatie in fata fostei ambasade.


La 30 de ani de cand iranienii au strigat "Moarte Americii!"


Studentii care in 1979 au participat la luarea de ostatici de la ambasada americana din Teheran, la putin timp de la revolutia islamica a ayatollahului Khomeiny, au devenit, 30 de ani mai tarziu, critici ai unui regim la a carui instaurare au contribuit, relateaza AFP.

Studentii, care au ocupat ambasada si au luat ostatici mai mult de 50 de diplomati americani, cereau extradarea sahului Mohamed Reza Pahlavi, care se afla in SUA, precum si predarea averii sale Iranului.

Strigand "Moarte Americii!", iranienii si-au exprimat sustinerea fata de acel gest indraznet, calificat drept "o a doua revolutie" de catre fondatorul regimului islamic, ayatollahul Rouhollah Khomeiny. Insa multi dintre cei care au condus operatiunea, ca Massoumeh Ebtekar, Abbas Abdi si Mohsen Mirdamadi, au devenit, 30 de ani mai tarziu, reformisti foarte critici fata de guvernul ultraconservator al presedintelui Mahmoud Ahmadinejad.

Mohsen Mirdamadi, care a avut un rol-cheie in luarea de ostatici din 4 noiembrie 1979, a fost presedintele influentului Comitet pentru securitate nationala si afaceri externe din Parlament. Acum, el se afla in inchisoare, acuzat de tentativa de rasturnare a guvernului.

Abbas Abdi a fost si el in inchisoare, pentru un sondaj care arata ca majoritatea iranienilor doreau relatii diplomatice cu SUA. In plus, marele ayatollah disident Hossein Ali Montazeri a spus miercuri ca luarea de ostatici a fost o greseala.
Unii atribuie esecul lui Jimmy Carter, presedinte al SUA din 1977 pana in 1981, in a primi un al doilea mandat proastei gestionari a afacerii ostaticilor.

Cei 52 de angajati ai ambasadei au fost eliberati de abia in ianuarie 1981, dupa 444 de zile in captivitate, dupa ce presedintele republican Ronald Reagan i-a urmat lui Carter la Casa Alba.

Washingtonul a rupt relatiile oficiale cu Teheranul in perioada crizei, iar ele nu au fost reluate. Iranul saluta si acum luarea de ostatici ca un act revolutionar, in timp ce SUA subliniaza ca a fost o incalcare a drepturilor omului.

Luarea de ostatici este celebrata in fiecare an si atrage numerosi iranieni, mai ales elevi, in fata sediului ambasadei. Ei asculta discursul unui orator desemnat de guvern, in general o persoana care nu a participat la operatiune.

Televiziunea iraniana difuzeaza cu aceasta ocazie imagini cu studenti radicali care aratau lumii diplomatii americani luati ostatici si care dadeau foc drapelului SUA.

Cladirea ambasadei, acum sub controlul corpului de elita al Gardienilor revolutiei, este folosita ca centru educational sau pentru expozitii care prezinta "crimele" Statelor Unite.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.