In timp ce liderii G8 se intalnesc la summitul din Gleneagles, Scotia, la Astana a inceput, marti, sedinta anuala a consiliului sefilor de stat ai Organizatiei de Cooperare de la Shanghai (SOS). Aparuta in 1996 ca "pentagonala de la Shanghai", aceasta structura incearca, de la inceputul existentei sale, potrivit Kommersant, nu doar sa-si extinda geografia activitatii sale, dar si sa impuna "reguli de joc" unice in imensul spatiu de la Asia Centrala la subcontinentul indian.

"Americanii, presati sa se retraga din Asia" - astfel isi intituleaza ieri Natalia Melikova de la Nezavisimaia Gazeta articolul dedicat reuniunii la varf. Si explica inca din subtitlu: "Apelul pentru urgentarea retragerii bazelor NATO a devenit principalul document al summitului antiterorist de la Astana". "Vladimir Putin si colegii sai din republicile CSI au facut aluzie la faptul ca, pentru coalitia antiterorista, este de dorit sa se stabileasca mai repede termenul desfiintarii bazelor militare de pe teritoriul Uzbekistanului si Kirghiziei", noteaza ziarista. Acesta, de altfel, este subiectul principal al majoritatii publicatiilor aparute ieri la Moscova.

O stire de rasunet de ieri priveste semnarea unui acord de productie intre Rusia si Kazakhstan pentru exploatarea unui camp petrolier in Marea Caspica. Presedintii Vladimir Putin si Nursultan Nazarbayev (foto) au asistat ieri la ceremonia parafarii afacerii de 23 de miliarde de dolari.

Intalnire istorica Iran-Pakistan-India

In opinia Kommersant, actuala intalnire SOS promite, din multe puncte de vedere, sa devina fundamentala. In primul rand, organizatia asteapta intariri. Se preconizeaza ca, la reuniunea de la Astana, la SOS sa adere trei superputeri regionale, care dau tonul in Orientul indepartat si in Asia de Sud - Iran, Pakistan si India. Deocamdata, SOS este format din Rusia, China, Kazahstan, Kirghizia, Tadjikistan, Uzbekistan; in plus, statut de observator are Mongolia.

Citeste si:

Mai mult, subliniaza publicatia, un specific aparte este imprimat de faptul ca, spre deosebire de intrevederile anterioare, alaturi de liderii tarilor veterane, participa presedintele Mongoliei, premierul Pakistanului, seful diplomatiei indiene si presedintele in exercitiu al Iranului, care se pregateste sa predea stafeta succesorului sau.

Imunitate la revolutie

Reiese ca tarile SOS nu au imunitate la revolutiile portocalii din Georgia si Ucraina. Dupa ce regimul lui Askar Akaev a ajuns victima unei astfel de revolutii in Kirghizia, un serios semnal de alarma a sunat pentru presedintele Uzbekistanului vecin, Islam Karimov si, inaintea conducerii Rusiei, Kazhstanului si Tadjikistanului s-a ridicat alta problema - asigurarea stabilitatii regimurilor lor.

Din moment ce la nivelul conducerii tarilor membre SOS exista un consens stabil ca fortele destabilizatoare fie incearca sa actioneze din afara, fie se folosesc de un activ sprijin extern, a te opune "revolutiilor portocalii" in cadrul SOS capata un caracter de actiuni colective, indreptate spre prevenirea unui complot extern, initiat fie de terorismul international, fie de dorinta administratiei americane de a croi lumea pentru sine, explica Kommersant.