Conventia din 1867, prin care Rusia tarista le-a vandut Statelor Unite Alaska si insulele invecinate ei, produce si astazi efecte nedorite Moscovei. Delimitarea zonelor maritime din Marea Bering face, de cateva decenii, obiectul unui contencios teritorial intre cele doua tari a carui miza il constituie resursele petroliere submarine.

Discutiile dintre parti au inceput in anii '70 si, cu toate ca s-au impotmolit, URSS a ezitat sa supuna litigiul Curtii Internationale de Justitie a ONU, "pentru a nu agrava relatiile bilaterale". Daca initial Moscova propusese impartirea platformei marine pe jumatate, Washingtonul a facut trimitere la Conventia din 1867, care ar avantaja SUA, gratie micilor insule de pe coastele Alaskai.

Negocierile au continuat si in perioada de apropiere sovieto-americana, initiata de presedintele Ronald Reagan si de secretarul general Mihail Gorbaciov, care a avut sprijinul Ministerului Apararii, KGB-ului si Ministerului Industriei Gazului, condus de Victor Cernomirdin, unul dintre cei mai informati demnitari de la Moscova asupra resurselor petroliere. Acordul a fost in final incheiat, dand satisfactie partii americane.

"Diplomatii sovietici au cedat Statelor Unite o mare parte din zona maritima bogata in petrol a Marii Bering datorita ingustimii de vederi politice" - comenteaza ziarul "The Moscow News". Duma de Stat urmeaza sa ratifice acordul, iar sursa de presa citata se indoieste ca il va respinge, pentru ca, "nimeni nu doreste sa se revina la o problema care, in jargon diplomatic, ar putea deveni iritanta in relatiile bilaterale".