Coruptia din Romania preocupa opinia publica din Olanda

Intr-un interviu acordat postului de radio RFI, seful diplomatiei olandeze, Maxime Verhagen, pare sa nu renunte la un ton critic la adresa Romaniei, in ciuda intalnirii cu omologul roman, Cristian Diaconescu, arata NewsIn.

"Intrebarea care se pune este urmatoarea: 'E Romania gata de a adera la Schengen, din vreme ce reformele de care vorbeam n-au fost facute, coruptia nu este combatuta in mod autentic si nici nu exista un bun control al frontierelor ?'. Cata vreme aceste criterii nu sunt indeplinite, Romania nu poate fi membra a spatiului Schengen. Criteriile care vizeaza aderarea la spatiul Schengen sunt foarte clare si ele trebuie respectate", a punctat Verhagen, accentuand, insa, ca nu se vorbeste despre sanctiuni.

Intrebat daca opinia publica din Olanda este ingrijirata de coruptia din Romania, ministrul a oferit un raspuns ferm. "Bineinteles!Unul dintre principalele subiecte cand vine vorba de pozitia in Uniunea Europeana si de extindere este acela ca UE nu este doar o piata libera, ci si o uniune de valori si printre aceste valori se gasesc statul de drept, un sistem juridic puternic si un sector public necorupt. Si deci, daca asta e Uniunea pe care ne-o dorim, trebuie sa luam masuri, astfel incat toate statele membre sa se conformeze", a evidentiat el.

In ceea ce priveste intalnirea cu Diaconescu, Verhagen a pus accent pe acordul privind continuarea cooperarii pentru combaterea coruptiei si pe sprijinul oferit de Olanda. "In ceea ce ne priveste, am fost de acord de indata cu o cooperare in domeniul pazei frontierelor, al combaterii coruptiei si reformei justitiei, astfel incat Romania sa poata adera la spatiul Schengen. Olanda a sustinut aceasta dintotdeauna. Am oferit si sprijin necesar Romaniei pentru aceste transformari, mai mult de 40 de milioane de euro in ultimii ani, chiar dinainte ca Romania sa fie membra a UE. Acestea sunt elementele pe care le-am discutat cu colegul meu intr-un mod foarte deschis si prietenos. Am inteles necesitatea unor reforme viitoare in Romania si am fost de acord sa cautam si alte modalitati de a ajuta Romania sa se amelioreze", a spus ministrul.

Intrebat despre impresia pe care a lasat-o ministrul roman, dupa ce initial a anuntat anularea vizitei si apoi a revenit asupra deciziei, Verhagen a atras atentia ca Diaconescu si-a cerut scuze pentru neintelegere. "In seara de dinaintea vizitei lui (miercuri, n.r.) am avut o conversatie telefonica. El si-a cerut scuze pentru neintelegerea creata si a zis ca ar vrea sa vina in Olanda, iar eu am fost bucuroasa sa-l intalnesc in Haga. Este important acest lucru pentru relatia bilaterala a tarilor noastre, cum ar fi investitiile, Olanda este cel mai mare investitor strain in Romania. E important deci ca in UE intre doua tari cu asemenea relatii sa existe un dialog, chiar daca avem pozitii diferite privind anumite subiecte", a subliniat ministrul olandez.

De asemenea, fiind rugat sa evalueze daca CE este suficient de critica la adresa Romaniei, ministrul a raspuns afirmativ. "Comisia este destul de critica si este clar ca un acord politic si social de anvergura este necesar pentru ca in Romania sa fie aplicata reforma", a spus seful diplomatiei olandeze.

Ministrul roman de externe, Cristian Diaconescu, a declarat vineri, pentru NewsIn, ca rezultatul discutiilor din Parlamentul olandez reprezinta un progres fata de pozitia Guvernului olandez privind reformele Romaniei in domeniul justitiei. De altfel, parlamentarii olandezi au justificat, in fata lui Diaconescu, tonalitatea ridicata privind Romania inclusiv prin ratiuni de politica interna.

"In cursul acestei vizite, am dorit sa clarificam cu partenerii olandezi si, in primul rand, cu membrii Comisiei pentru afaceri europene din Camera Reprezentantilor, chestiunile - pe care Olanda le-a ridicat destul de vocal in UE - cu privire la rezultatele pe care Romania le-a inregistrat in procesul de reformare a justitiei. In acest context, vreau sa salut rezultatul dezbaterilor din Comisia pentru afaceri europene si faptul ca parlamentarii olandezi au adoptat o pozitie constructiva, care arata ca, in urma discutiilor foarte deschise pe care le-am avut cu ei, au inteles cum evolueaza procesul de reforma din Romania", a declarat vineri ministrul.

Dupa ce miercuri a anulat initial vizita, ca apoi sa revina asupra deciziei, ministrul Diaconescu s-a aflat joi la Haga, unde a avut convorbiri cu seful diplomatiei olandeze, Maxime Verhagen, cu ministrul pentru afaceri europene, Frans Timmermans, precum si cu membrii Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Reprezentantilor.

Diaconescu a anuntat initial anularea vizitei pe motivul aparitiei unui raport al Guvernului olandez privind justitia din Romania, acesta avand, in opinia MAE roman, "accente radicale" si "interpretari excesive".

Ministrul a revenit in aceeasi seara asupra deciziei. "Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a decis sa participe joi la sedinta din cadrul legislativului olandez, ca urmare a discutiei telefonice din aceasta seara (miercuri - n.r.) intre ministrii de externe ale celor doua state, precum si a clarificarilor primite pe canale diplomatice de la partea olandeza", a anuntat in cele din urma, miercuri seara, un comunicat al MAE.

In documentul Guvernului olandez se atrage atentia ca Romania si Bulgaria fac in continuare eforturi prea mici pentru a combate coruptia si crima organizata, iar modul in care administreaza fondurile UE este inca deficitar.

Mai mult, raportul Ministerului Afacerilor Externe, datat 28 august si trimis catre Camera Reprezentantilor de la Haga, avertiza ca Guvernul olandez va continua sa faca presiuni la nivel european pentru ameliorarea situatiei in ambele tari. Daca acest lucru nu se va intampla, vor exista consecinte asupra transferului de fonduri UE catre cele doua tari si asupra aderarii lor la spatiul Schengen.

Scrisoarea pe care ministrul pentru afaceri europene, Frans Timmermans, ministrul de externe, Maxime Verhagen, si ministrul justitiei Ernst Hirsch Ballin au semnat-o la 28 august si au trimis-o parlamentarilor olandezi subliniaza ca mai sunt inca multe neajunsuri in justitia din Romania si Bulgaria.