Noul presedinte al Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a participat activ la criza ostaticilor de la Ambasada SUA din Iran in noiembrie 1979, afirma mai multi fosti ostatici citati de "Washington Times".

Colonelul in rezerva Charles Scott, astazi un pensionar de 73 de ani rezident in orasul Jonsboro, statul Georgia, povesteste ca primarul conservator al Teheranului, pe atunci in varsta de 23 de ani, le-a luat personal interogatorii brutale mai multor ostatici.
"Era unul dintre cei doi sau trei sefi ai grupului." Si fostul ofiter al US Navy Donald Sharer isi aminteste ca a fost interogat de Ahmadinejad, "un tip crud si adept al metodelor dure, fara indoiala un terorist". Kevin Hermening, care facea parte din paza ambasadei, isi aminteste la randul sau ca l-a contactat pe Ahmadinejad la cateva minute dupa luarea de ostatici.

Acesta l-a interogat personal, dovedindu-se interesat de codurile seifurilor din ambasada. Un alt fost ofiter CIA din Iran, William J. Daugherty, afirma cu certitudine ca l-a vazut pe Ahmadinejad in grupul care l-a escortat pe un oficial al Vaticanului in vizita la Teheran in primele zile ale crizei ostaticilor.
Pe Internet au aparut fotografii care il identifica pe Ahmadinejad in persoana unui individ cu barba, care pazeste un ostatic legat la ochi.

"Revolutia, acum"

Citeste si:

52 de americani au fost luati ostatici la 4 noiembrie 1979 in cladirea Ambasadei americane din Teheran de un grup de studenti islamisti, in semn de protest la refuzul Statelor Unite de a-l preda Iranului pe regele detronat, Reza Pahlavi.

Purtatorul de cuvant al presedintelui ales al Iranului s-
a grabit sa dezminta informatiile-bomba ale ziarului american, conform carora Ahmadinejad ar fi participat la luarea de ostatici.

Si liderul grupului din 1979, Mohsen Mirdamadi, a dezmintit ca Ahmadinejad ar fi facut parte din grup. Oficialitatile iraniene nu au facut totusi nici un comentariu despre rolul sau in cele 444 de zile ale crizei ostaticilor.

Conteaza totusi mai mult viziunile de acum ale lui Mahmud Ahmadinejad, care a detinut functia de primar al Teheranului, in primele sale declaratii publice ca presedinte ales, el angajandu-se sa infaptuiasca "o noua revolutie islamica", dupa cele doua mandate prezidentiale ale lui Mohammed Khatami, care au insemnat un regres al politicii fundamentaliste.