International • 1 Iulie 2005 •

Europa nu a murit la 29 mai", scrie cotidianul francez "Liberation" referindu-se la respingerea de catre Franta a Constitutiei europene. "Dovada o constituie faptul ca Europa de pregateste pentru fuziune", continua ziarul, comentand decizia de zilele trecute a unui consortiu international de a desemna localitatea franceza Cadarache, din Provence, ca locatie a primului reactor nuclear experimental pe baza de fuziune.

Proiectul, in valoare de 10 miliarde de euro, are o exceptionala valoare stiintifica, in conditiile cand rezervele de combustibili clasici - titei, carbune, gaze naturale - ale planetei sunt in continua scadere, iar consumul de energie, in continua crestere, inclusiv in tarile in curs de dezvoltare.

In 1990, acestor tari (care alcatuiesc 75 la suta din populatia lumii) le revenea 33 la suta din consumul mondial. In 2020 (cand ele vor reprezenta 85 la suta din populatia planetei), se estimeaza ca aceasta cota-parte va creste la 55 la suta. Cu alte cuvinte, competitia pentru resursele energetice limitate ale planetei va deveni tot mai acerba. Or, fuziunea nucleara constituie o alternativa din cele mai promitatoare la combustibilii fosili, putand produce energie in cantitati nelimitate si, in acelasi timp, nepoluanta.

Un proces similar celui din interiorul Soarelui

Spre deosebire de energia nucleara pe baza de fisiune - cea existenta in momentul de fata - care se produce ca urmare a spargerii sau despicarii nucleelor atomici, energia pe baza de fuziune ia nastere prin contopirea acestora la temperaturi uriase. Procesul este similar celui care se produce in interiorul Soarelui. Forta imensa de gravitatie care exista in centrul giganticei mingi de foc care este Soarele permite ca fuziunea sa aiba loc la temperaturi de 10 milioane grade Celsius. Forta de gravitatie mult mai redusa de pe Terra face insa necesare temperaturi de circa 10 ori mai mari - 100 milioane grade Celsius - pentru realizarea fuziunii. Evident, nici un material nu poate rezista la asemenea temperaturi. De aceea, oamenii de stiinta au imaginat o solutie potrivit careia o substanta gazoasa, plasma, superincalzita, este tinuta "captiva" inauntrul unui gigantic camp magnetic de forma inelara.

Adio, poluare!

"Combustibilii" folositi in vederea fuziunii sunt doi izotopi (atomi mai usori) ai hidrogenului, deuteriu si tritriu, din a caror contopire rezulta un atom mai greu, cu degajarea corespunzatoare de energie. Deuteriu poate fi obtinut din apa care se gaseste, bineinteles, in cantitati enorme, iar tritriul - din litiu, care, de asemenea, se gaseste in mari cantitati in scoarta terestra. Spre deosebire de combustibilii fosili, din a caror ardere rezulta dioxid de carbon, sursa efectului de sera, care produce modificarile climaterice globale, reactiile de fuziune sunt nepoluante. De asemenea, chiar in cazul unui accident (de felul celui de la Cernobal), la un reactor pe baza de fuziune va rezulta o contaminare radioactiva cu totul neglijabila. Cu alte cuvinte, energia rezultata din fuziunea nucleara este energia ideala a viitorului. In plus, eficacitatea sa e fara egal, un singur kilogram de materiale necesare fuziunii produce aceeasi cantitate de energie ca 10 milioane de kilograme de combustibili fosili.

Demo, alternativa mult asteptata la combustibilii fosili

Lesne de inteles competitia stransa pentru adjudecarea locului de construire a primului Reactor Termonuclear Experimental International (ITER), care, pana la urma, a revenit Frantei, ca mandatar al Uniunii Europene, constructia urmand a fi realizata prin contributia si a celorlalti cinci membri ai consortiului - Japonia, SUA, Rusia, China, Coreea de Sud. Se estimeaza ca ITER va fi gata cam peste 10 ani, in 2016. Daca rezultatele vor fi cele asteptate, atunci se va putea trece la construirea unui prototip al unui reactor comercial, botezat Demo. Acesta ar putea fi gata in 2045-2050, adica exact la momentul potrivit: conform declaratiilor lui Peter Haug, secretar general al Societatii Nucleare Europene, epuizarea rezervelor de titei si gaze ale planetei va incepe sa se faca simtita in 2030 sau 2035. De unde si imensul capital de sperante investit in ITER si energia pe baza de fuziune nucleara.

Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.