Cercetarea a luat in calcul functiile atribuite europarlamentarilor din fiecare stat membru in cadrul recent incheiatei sesiuni plenare de la Strasbourg.
Romania are 7 vicepresedinti in comisiile de specialitate din Parlamentul European:
- Ioan Mircea Pascu (Alianta Progresiva a Socialistilor si Democratilor- S&D)- Comisia pentru Afaceri Externe,
- Corina Cretu (S&D)-Comisia pentru Dezvoltare,
- Theodor Dumitru Stolojan (Grupul Partidului Popularilor Europeni Crestin Democrati-PPE)-Comisia pentru Afaceri Economice si Monetare,
- Silvia Adriana Ticau (S&D)-Comisia pentru Transport si Turism,
- Sebastian Valentin Bodu (PPE)-Comisia pentru Afaceri Juridice,
- Rares Niculescu (PPE)-Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala,
- Norica Nicolai (Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa-ALDE)-Comisia pentru Securitate si Aparare.
De asemenea, europarlamentarilor romani le-au fost atribuite 3 functii de vicepresedinti in cadrul grupurilor politice din PE: Marian Jean Marinescu-PPE, Adrian Severin- S&D si Adina Valean-ALDE.
"Dintre noile state membre ale Uniunii Europeane, doar Polonia se afla inaintea Romaniei in clasament, in special datorita faptului ca presedintele PE a fost ales un eurodeputat polonez, Jerzy Buzek", explica reprezentantii Institutului QVORUM.
Studiul mai arata ca eurodeputati din tari precum Estonia, Letonia si Slovenia nu au obtinut nici macar o functie de conducere in cadrul legislativului european, iar un stat din vechea UE precum Irlanda se afla la coada clasamentului.
“Prima sesiune plenara a noului Parlament European a confirmat faptul ca Romania poate exercita o influenta importanta in cadrul acestui for, lucru firesc daca avem in vedere faptul ca tara noastra este a 7-a ca marime in UE. Obtinerea unor functii strategice in PE de catre eurodeputatii romani trebuie pusa atat pe seama abilitatii individuale, cat si a marimii delegatiilor partidelor noastre”, a comentat Doru Frantescu, directorul Institutului-QVORUM. Acesta a mai a atras insa atentia asupra faptului ca studiul arata doar ca Romania are in acest moment un potential de influenta asupra formularii legislatiei europene, dar ramane de vazut daca acest potential va fi si fructificat pe parcursul urmatorilor ani.
Clasamentul statelor membre in functie de potentialul de influenta in Parlamentul European il puteti vedea aici.
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
She's Next: femeile adună mai ușor oameni. Cum se aplică asta în antreprenoriat?
Sursa: start-up.ro
-
Cora devine Carrefour: până la începutul lunii mai toate hipermarketurile vor...
Sursa: retail.ro
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
De ce te lasă Dumnezeu să urli de durere?
Sursa: garbo.ro
-
Un nor de praf saharian a ajuns în România. Oamenii au numit-o „ploaie cu...
Sursa: wall-street.ro
-
Pregătiri de Iepuraș: Cele mai frumoase 20 de piese vestimentare pentru...
Sursa: kudika.ro
-
Băncile europene au avut un an record în 2023
Sursa: futurebanking.ro