Esecul referendumurilor din Franta si Olanda asupra Constitutiei europene a fost cauzat in foarte mica masura de temerile cetatenilor privind extinderea UE, potrivit unei analize aprofundate a scrutinurilor care au generat criza de identitate a Uniunii.

Potrivit studiului publicat de EU Observer, doar 6% dintre olandezii care au votat "NU" la referendumul de la inceputul lunii au declarat ca extinderea a fost principalul motiv pentru care au respins Constitutia. Perspectiva aderarii Turciei la blocul european, despre care s-a spus ca ar fi fost una din principalele cauze ale respingerii textului fundamental, a atras votul negativ a doar 3% dintre olandezi. In Franta, procentajele sunt pe dos, in sensul ca 3% au respins Constitutia din cauza continuarii procesului de largire a Uniunii, iar 6% din cauza Turciei. Studiul pune sub semnul indoielii declaratii recente ale unor politicieni francezi si germani, care au profitat de scrutinuri pentru a cere suspendarea extinderii.

Angela Merkel, liderul opozitiei germane si posibil viitor cancelar, a avertizat, intr-un interviu recent, ca Uniunea Europeana "si-a atins limitele capacitatii sale de integrare", in timp ce ministrul francez de Interne, Nicolas Sarkozy a cerut, luni, suspendarea procesului de extindere. "Trebuie sa amanam extinderea cel putin pana cand institutiile vor fi modernizate", a declarat ministrul, care este considerat de analisti un posibil urmator presedinte al Frantei.

Citeste si:

Saptamana trecuta, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, spunea ca sunt necesare dezbateri privind aderarea Turciei, din cauza ca rezultatul negativ al referendumurilor din Franta si Olanda ar fi fost provocat de temerile privind aderarea acestei tari. El a pledat pentru lansarea negocierilor cu Turcia pe 3 octombrie, conform obligatiilor asumate de Bruxelles, dar a adaugat ca "procesul ramane deschis", lasand sa se inteleaga ca negocierile nu trebuie neaparat sa aiba drept rezultat integrarea.

Cele mai importante motive pentru respingerea Constitutiei au fost, in Olanda, lipsa informarii (32%), temerile privind pierderea suveranitatii nationale (19%) si opozitia fata de politica guvernului (14%). Francezii au votat "NU" in principal din cauza ca s-au temut de un efect negativ asupra pietei muncii (31%), din cauza situatiei economice (26%) si a caracterului "prea liberal" al proiectului de Constitutie.

Franta a respins Constitutia europeana cu 55 de procente, la 29 mai, iar Olanda cu aproape 62 la suta, trei zile mai tarziu.