Canalul pe Bistroe, moneda de schimb?

Se intampla ceva ciudat legat de canalul ucrainean Dunare - Marea Neagra, construit pe bratul Bistroe al Deltei, intr-o zona rezervatie naturala, spre disperarea si indignarea comunitatii internationale politice si a organizatiilor ecologiste. Dupa luni in care mass-media ucrainene au criticat proiectul, calificat ca aducator doar de necazuri, acum totul s-a intors pe dos.

"Daca este ceva pentru care Ucraina trebuie sa multumeasca vechiului regim, este demararea lucrarilor de amenajare a navigatiei pe canalul ce uneste Dunarea cu Marea Neagra pe bratul Bistroe", scria ziarul electronic FromUA, in articolul "Si totusi, canalul asta nu e rau deloc !".

In opinia autorului, "ceata ce a invaluit soarta acestei cai navigabile si care a aparut ca urmare a atentiei sporite acordate de UE si Romania, se risipeste". Dupa toate probabilitatile, concluziona jurnalistul, "autoritatile de la Bruxelles au inteles ca Ucraina stie sa respectele normele de protectie a mediului inconjurator si ca varianta pe Bistroe este, in ultima instanta, mai eficienta".

Sa fie oare adevarat? Cu doua saptamani in urma, Consiliul Europei ii avertiza pe cei de la Kiev sa nu reinceapa lucrarile pe Bistroe si sa procedeze la o revizuire a pozitiei vizavi de impactul ecologic al canalului. Raportul prezentat in acest sens de olandezul Leo Platvoet recomanda, printre altele, partii ucrainene sa-si indeplineasca obligatiile care-i revin prin semnarea tratatelor internationale legate de Delta Dunarii.

Grabiti lucrarile!

Demers ramas fara ecou, se pare, din moment ce presedintele Radei Supreme de la Kiev, Vladimir Litvin, sustinut de ministrul transporturilor, Evgheni Cervonenko, ii scrie acum presedintelui Viktor Iuscenko si premierului Iulia Timosenko, cerandu-le sa nu amane finalizarea lucrarilor de constructie a canalului. Pentru ca, explica semnatarul apelului, "functionarea acestei cai de navigatie are darul de a contribui la realizarea potentialului de tranzit al Ucrainei si la renasterea flotei nationale". Of, aceasta invidie care nu-i va lasa niciodata in pace pe ucraineni! Desi nu e vorba neaparat de "gelozie", cat mai degraba de pragmatism si simt practic.

Kievul nu are ce pierde

La preluarea mandatului sau, noul sef al diplomatiei de la Kiev, Boris Tarasiuk, ridica la nivel de principiu major indemnul presedintelui Iuscenko de a face din politica externa o adevarata arma pentru apararea intereselor nationale. Si iata ca, la jumatate de an de la preluarea puterii, echipa fostului lider al "opozitiei portocalii" trece la fapte. Iar canalul pe Bistroe pare a fi unul dintre teste. In ultima instanta, Ucraina nu are ce pierde repunand in functiune toate utilajele folosite la o astfel de operatiune. Aderarea la UE este sub un mare semn al intrebarii. Nici perspectiva NATO nu ofera motive de optimism. In schimb, Turcia pare dispusa sa dea o mana de ajutor la terminarea canalului, Rusia fiind, la randul ei, gata sa includa noul "drum pe ape" intr-unul din coridoarele internationale de transport.

Sa spunem lucrurilor pe nume

Cu alte cuvinte, "la treaba, cu toate panzele sus!". Mai ales ca, asa cum da de inteles presa kieveana, Bruxelles nu pare sa se opuna incheierii unui targ: daca tot nu intrati in UE, ramaneti cu canalul. Argumentand o asemenea abordare a problemei, ziarul mentionat mai sus cita cuvintele reprezentantului Comisiei Europene pentru energie si transport, Francois Lamoureux, potrivit caruia "calea ucraineana de navigatie Dunare - Marea Neagra trebuie sa distruga monopolul detinut de Romania la transportul de marfuri, micsorand considerabil costurile acestuia". Involuntar revine in memorie o mai veche afirmatie a aceluiasi ministru Cervonenko, potrivit caruia "autoritatea de care se bucura presedintele Iuscenko pe plan international isi va spune cuvantul, astfel incat Kievul si Bucurestiul vor renunta sa vorbeasca vorbe, ajungand sa spuna lucrurilor pe nume, in termeni duri si la obiect".

Ziua judecatii

Mai ales ca, amintea presa, se apropie si ziua "judecatii" de la Haga: Tribunalul International va trece, curand, la examinarea sesizarii depuse de Romania si referitoare la contenciosul teritorial cu Ucraina vizand delimitarea platoului continental din Marea Neagra si a zonelor economice exclusive. Altfel spus, se face loc pentru alt targ: ce-mi dai ca sa te las in pace. Bun, Insula Serpilor a fost trecuta definitiv in contul Ucrainei, dar mai ramane perimetrul din jurul ei, cu toate zacamintele de petrol si gaze naturale. A

i canalul, fii acum mai intelegator. In ultima instanta, Ucraina si-a vazut visul cu ochii: "Romania nu mai detine monopolul la transportul fluvial de marfuri, Kievul controland acum pana la 60% din aceasta activitate". Asa sustin expertii ucraineni. In orice caz, nota mass-media,"UE pare sa fie multumita de permanenta monitorizare ecologica efectuata practic zilnic de Ministerul Transporturilor de-a lungul canalului pe Bistroe. In plus, Europa a inteles ca, folosind varianta ucraineana, poate castiga bani frumosi: pretul de traversare este net inferior tarifelor practicate de Romania pe Sulina".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe